| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Vasile | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ | |
| Drexler | Philipp | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Gapp | Fabian | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Gildehaus | Miriam | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Günther | Elisabeth | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Hagemann | Katja | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Held | Florian | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Kruckenberg | Clemens | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Mischka | Carsten | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Mischka | Doris | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Mkhitaryan | Maria | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Preoteasa | Constantin | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ | |
| Trodler | Markus | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Wanka | Franziska | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Yoganantham | Rajith | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
Raport de cercetare arheologică, campania 2019, dar publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2020. Situl arheologic, intens afectat de lucrările agricole, este situat pe terasa Râului Ozana (Neamţ), în partea de sud-est a satului, în imediata apropiere a unor izvoare. Aşezarea a fost descoperită în anul 1980 de către Gheorghe Dumitroaia, care a efectuat aici o serie de periegheze ...până în 1982, când a întreprins şi două sondaje. Astfel au fost descoperite resturile unor locuinţe cucuteniene prevăzute cu vetre, precum şi artefacte specifice (nota 1). Ulterior, Vasile Diaconu a întreprins o cercetare de suprafaţă în anul 2005 (nota 2). Vestigiile descoperite aparţin îndeosebi eneoliticului (faza Cucuteni A), dar şi epocii bronzului (cultura Noua), epocii migraţiilor (cultura Sântana de Mureş) şi evului mediu (secolele XVI-XVII). În anul 2019 au fost efectuate noi investigaţii arheologice interdisciplinare neinvazive, constând în cercetări de suprafaţă, fotografii aeriene cu drona, modelarea digitală a terenului şi prospecţiuni geomagnetice, în vederea reevaluării potenţialului staţiunii, stabilirii formei, dimensiunilor şi limitelor depunerii antropice, precum şi a gradului actual de conservare a vestigiilor. Rezultatele obţinute cu acest prilej atestă existenţa unei aşezări cucuteniene grav afectată de agricultura practicată intensiv în ultimele decenii, în cuprinsul căreia mai pot fi observate în prezent câteva gropi. Aceasta era prevăzută cu un şanţ de apărare.
En 2019, des recherches archéologiques interdisciplinaires non-invasives (investigations de surface, photographies aériennes prises par le drone, modélisation digitale du terrain et prospections géomagnétiques) ont été effectuées à l’intérieur de l’établissement fortifiée attribuée au énéolithique (la phase Cucuteni A), à l’Âge du Bronze (la culture Noua), à l’Âge de Migrations (la culture Sântana de Mureş) et du Moyen Âge (les siècles XVI-XVII) de Vânători-Neamţ.
Actuellement, le site est gravement affecté par les travaux agricoles.
1 Gh. Dumitroaia, Sondajul arheologic de la Vânători-Neamţ, în Memoria Antiquitatis, XII-XIV (1980-1982), 1986, p. 15-29.
