| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Diaconu | Vasile | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ | |
| Drexler | Philipp | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Gapp | Fabian | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Gildehaus | Miriam | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Günther | Elisabeth | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Hagemann | Katja | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Held | Florian | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Kruckenberg | Clemens | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Mischka | Carsten | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Mischka | Doris | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Mkhitaryan | Maria | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Preoteasa | Constantin | Complexul Muzeal Judeţean Neamţ | |
| Trodler | Markus | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Wanka | Franziska | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania | |
| Yoganantham | Rajith | Friedrich-Alexander Universität Erlangen-Nürnberg, Germania |
Raport de cercetare arheologică, campania 2019, dar publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din România - campania 2020. Situl arheologic, intens afectat de procesele de eroziune pe laturile de nord şi vest, din care în prezent se mai păstrează o suprafaţă de aproximativ 1,5 ha, este situat pe un promontoriu de pe interfluviul dintre Pârâul Zimbreşti şi Pârâul Sărat, la est de drumul naţional (DN 15 C) ...care leagă localităţile Piatra-Neamţ şi Târgu Neamţ, în partea de nord-est a satului. Aşezarea a fost descoperită în anul 1981 de către Gheorghe Dumitroaia, în urma unei cercetări de suprafaţă, reluată în 1986 (nota 1). Ulterior, Vasile Diaconu a întreprins periegheze aici în anii 2005-2006 (nota 2). Vestigiile descoperite aparţin fazei Cucuteni A. În anul 2019 au fost efectuate noi investigaţii arheologice interdisciplinare neinvazive, constând în cercetări de suprafaţă, fotografii aeriene cu drona, modelarea digitală a terenului şi prospecţiuni geomagnetice, în vederea reevaluării potenţialului staţiunii, stabilirii formei, dimensiunilor şi limitelor depunerii antropice, precum şi a gradului actual de conservare a vestigiilor. Rezultatele obţinute cu acest prilej atestă existenţa unui sit cucutenian alcătuit probabil din două aşezări alăturate, prevăzute cu sisteme de fortificaţie complexe, constând în mai multe şanţuri de apărare. În partea sa nord-estică a fost descoperită o structură antropică circulară, cu suprafaţa de aproximativ 300 m2, ce reprezintă probabil un tumul aplatizat, de dată mai recentă (probabil din epoca bronzului – cultura Noua).
En 2019, des recherches archéologiques interdisciplinaires non-invasives (investigations de surface, photographies aériennes prises par le drone, modélisation digitale du terrain et prospections géomagnétiques) ont été effectuées à l’intérieur de l’habitation attribuée à la phase Cucuteni A de Valea Seacă. Ainsi, ont été mises en relief la surface, la forme et les limites du site.
La station archéologique chalcolithique fortifiée avec plusieurs tranchées est petit (ayant la forme trapézoïdale et la surface conservée d’environ 1,5 ha), il présentant probablement deux établissements voisins avec quelques constructions et quelques fosses à lʼintérieur.
Dans la partie de nord-est du site a été découvert un tumulus, appartenant à une période chronologique plus récente (probablement l’Âge du Bronze – la culture Noua), qui a la forme circulaire et la surface d’environ 300 m2.
1 Gh. Dumitroaia, Materiale şi cercetări arheologice din nord-estul judeţului Neamţ, în Memoria Antiquitatis, XVIII, 1992, p. 72, nr. 18.
