Valea Budureasca este situată în zona dealurilor subcarpatice, în estul judeţului Prahova la o distanţă de aprox. 5 km N de oraşul Mizil, încadrată administrativ comunei Vadu Săpat (jud. Prahova). Cercetările arheologice în această vale au fost demarate în anul 1959 de către arheologul Victor Teodorescu. De-a lungul timpului au fost identificate în acest perimetru 31 de situri arheologice grupate într-un areal... de cca. 10 km². Cercetarea arheologică a fost axată în special pe studierea aşezărilor de tip Ipoteşti-Cândeşti (sec. V-VII p.Chr.) şi a complexelor getice, dar au fost cercetate şi alte complexe datând din paleolitic, neolitic, epoca bronzului, epoca fierului, medievale. Datorită unui accelerat proces de despădurire zona Văii Budureasca este supusă permanent eroziunii solului fapt ce generează alunecări şi rupturi ale teraselor care au fost locuite în vechime şi implicit a complexelor arheologice. În campania arheologică din anul 2005 s-a continuat cercetarea sectorului de N al terasei Budureasca 4 Puţul Tătarului, care este separat în prezent de restul platoului printr-o viroagă cu lăţime ce variază între 6 şi 10 m, orientată V-E. Obiectivele principale ale acestei campanii au fost continuarea cercetării aşezării din sec. V-VII p.Chr. şi finalizarea cercetării complexelor identificate în campaniile din anii precedenţi. S-a continuat cercetarea arheologică în secţiunile SI, SII şi în casetele A, B, C, D deschise în campaniile din anii 2001, 2002, 2003 cu scopul de a finaliza cercetarea nivelului getic şi a complexelor aferente. De asemenea au fost deschise două suprafeţe noi denumite convenţional secţiunea SIII şi caseta E. Secţiunea SIII a fost plasată la N de SII, între cele două secţiuni păstrându-se un martor stratigrafic cu lăţimea de 0,50 m. Secţiunea are lungimea de 42 m şi lăţimea de 2 m, fiind împărţită în carouri din metru în metru. Caseta E a fost trasată în extremitatea de E a terasei de N a sitului din punctul Budureasca 4 Puţul Tătarului, zonă izolată complet pe toate cele patru laturi de restul suprafeţei şi expusă unui puternic proces de eroziune. Caseta are dimensiunile de 6 x 6 m, peste această suprafaţă am suprapus un caroiaj din doi în doi metri pe axele de V-E şi S-N. De asemenea pentru a cerceta exhaustiv unele complexe arheologice observate în secţiunea SIII au fost deschise două casete ce vor fi încadrate secţiunii IV (SIV). Acestea au o lăţime de 2 m, între carourile 11-16 şi 40-50, lăsându-se între cele două suprafeţe un martor stratigrafic de 0,50 m. În campania din acest an au fost cercetate integral sau parţial un număr de 11 complexe arheologice aparţinând epocii medievale, locuirii getice şi epocii bronzului. Cercetările din această campanie au dus la identificarea unor zone bine individualizate, legate direct de diverse activităţi desfăşurate în cadrul aşezării. Stadiul incipient al prelucrării materialului arheologic descoperit în această campanie, nu permite momentan în cadrul acestui raport concluzii care să depăşească un caracter strict preliminar. Cpl. 1 a apărut în c. 12-13 ale secţiunii SII, la adâncimea de 1,10 m faţă de nivelul actual de călcare. Complexul se adânceşte aproximativ 0,50 m. Reprezintă o groapă cu formă neregulată în plan, având dimensiunile de 1,30 x 1,40 m, în interiorul căreia s-a descoperit un număr mare de pietre de diferite dimensiuni. Pământul de umplutură era de culoare cenuşie având pigmentaţie de chirpic şi de cărbune. Complexul a fost cercetat integral, materialul arheologic recuperat constând din fragmente ceramice de mici dimensiuni şi fragmente de zgură. Datare: epocă medievală, posibil sec. XV. Cpl. 2a fost identificat în carourile 41-45 ale secţiunii SIII, la adâncimea de 0,55 m faţă de nivelul actual de călcare. Amenajarea cercetată şi denumită convenţional cpl. 2, se grupa în jurul unui cuptor săpat într-un bloc de pământ cruţat. Cuptorul foarte bine păstrat, având o parte a cupolei prăbuşită, avea vatra lipită şi prezenta un strat gros de arsură, fiind probabil utilizată pe o perioadă îndelungată. Complexul era un posibil atelier, avea dimensiuni de 2,70 x 2,40 m, orientare NE-SV. Intra în martorul stratigrafic dintre SII şi SIII, fără a fi observat pe profilul de N al SII. Materialul arheologic recuperat constă din fragmente ceramice (printre acestea şi un vas întregibil), zgură de fier şi unelte din fier (cuţite, dălţi). Datare: epoca medievală, posibil sec. XV-XVI. Cpl. 3 a fost observat în profilul N al secţiunii SIII, în zona c. 12-15, la adâncimea de 0,30-0,35 m faţă de nivelul actual de călcare. Apare ca un nivel alcătuit din pigment de chirpic şi cărbune. Pentru a se putea cerceta integral complexul a fost deschisă o nouă suprafaţă la N de SIII, corespunzând c. 12-16 ale secţiunii SIV, unde a apărut o suprafaţă cu bucăţi mari de lipitură provenite de la pereţii construcţiei, căzuţi peste podea. În cazul acestui complex se pare că este vorba de o locuinţă uşor adâncită (0,25 m), ce a fost distrusă în urma unui incendiu. Locuinţa avea structură de combustie reprezentată de un cuptor cotlonit de formă ovală. Cuptorul era plasat pe latura de V a locuinţei, cupola era parţial distrusă. Materialul arheologic din acest complex este sărac fiind alcătuit din câteva fragmente ceramice de mici dimensiuni. Datare: epoca medievală, sec. XV-XVI. Cpl. 4 a fost observat încă din anul 2003 în secţiunea SII, c. 26-30, la adâncimea de 0,90-1,10 m, numit convenţional cpl. 9/2003. În campania din acest an complexul a fost identificat şi în secţiunea SIII. A apărut ca o zonă cu o concentrare mare de bucăţi de chirpic şi fragmente ceramice. În c. 29-30 ale SIII a apărut o vatră cu suprafaţa făţuită, de formă rectangulară şi dimensiunile de 1,20 x 1,40 m. Cpl. 4 reprezintă o locuinţă de suprafaţă, cu dimensiuni de cca. 6 x 5 m, distrusă în urma unui incendiu. Podeaua locuinţei nu prezintă amenajări speciale, respectiv lutuieli. Nu au fost descoperite gropi de pari care să aparţină structurii de rezistenţă ai acestei locuinţe. În chirpic au fost observate urme de paie tocate. Materialul arheologic descoperit în acest complex este alcătuit din fragmente ceramice provenind de la mai multe vase, care potrivit primelor evaluări se întregesc în cea mai mare parte. Ceramica se concentrează în jurul vetrei locuinţei şi pe lângă pereţii de V şi E ai acesteia. Locuinţa continuă şi în secţiunea SIV, urmând ca finalizarea cercetării să se realizeze în campania din anul viitor. Datare: epocă getică, sec. IV-III a.Chr. Cpl. 5 a fost identificat în profilul de N al secţiunii SII, în zona c. 42-45, la adâncimea de 1,25 m. Avea aspectul unei concentrări de fragmente ceramice. Cpl. 5 a fost cercetat şi în secţiunea SIII, unde a apărut o vatră rectangulară cu dimensiuni de 0,5 x 0,9 m, nefăţuită, având un strat subţire de arsură, probabil datorită unei funcţionări limitate în timp. Complexul a fost cercetat parţial, intrând în profilul de N al SIII. Cercetarea acestuia va fi reluată în campania din anul 2006, când se va urmări atât precizarea funcţionalităţii şi identificarea dimensiunilor sale. Datare: epocă getică, sec. IV-III a.Chr. Cpl.6a fost surprins în caseta D, c. 46-48, la adâncimea de 1,20 m. În prima fază a apărut ca o concentrare de material ceramic şi pietre arse pe o suprafaţă de 2 x 2 m. Continuându-se investigarea acestui complex s-a constatat că este o locuinţă puţin adâncită în pământ ce avea o instalaţie de foc în colţul de N. Cea mai mare parte a complexului a fost distrus de torentele ce a despărţit terasa în două părţi. Materialul arheologic recuperat constă în fragmente ceramice şi un fragment de fibulă descoperită în pământul de umplutură. Datare: epocă getică, sec. IV-III a.Chr. Cpl. 7 a fost observat ca o zonă compactă de chirpic împreună cu fragmente ceramice, aflată în profilul de E al SII şi cel de N al SI, în dreptul c. 49 şi 50, la adâncimea de 1,24 m. Cercetarea acestui complex nu a fost finalizată în această campania, urmând ca ea să se realizeze în anul viitor. Cpl. 8 a fost observat la adâncimea de 1,10-1,20 m, în c. 42-43 ale SIII. Este alcătuit dintre-o vatră uşor albiată, ce prezenta un strat subţire de arsură de formă neregulată, în jurul căreia au apărut fragmente ceramice, pigment de cărbune şi o fusaiolă. În această campanie nu s-au putut preciza cu exactitate limitele acestui complex, el continuând şi în secţiunea SIV. Cpl. 9 a fost surprins în secţiunea SIV, c. 45-46, la adâncimea de 1,06 m. Acest complex este o groapă de formă circulară uşor ovală, cu dimensiunile de 1,60 x 1,40 m, umplutură negricioasă, ce se adâncea până la 1,70 m. A fost utilizată drept groapă menajeră. Materialul ceramic recuperate din acest complex este alcătuit din fragmente ceramice şi o fusaiolă. Datare: epocă getică, sec. IV-III a.Chr. Cpl. 10 a apărut în secţiunea SIV, c. 45-46, la adâncimea de 1,26 m. Din acest complex se mai păstra doar o suprafaţă cu dimensiunile de cca. 2 x 1,5 m, restul fiind distrus de alunecarea marginii terasei. S-a păstrat o parte dintr-o vatră ce prezenta suprafaţa lipită, în jurul căreia se aflau foarte multe fragmente ceramice, printre care şi părţi provenind de la gâtul şi buza a două amfore. Datare: epocă getică, sec. IV-III a.Chr. Cpl. 11 a fost identificat în caseta D, c. 47, la adâncimea de 2,40 m. Acest complex este o groapă care continuă sub cpl. 6 şi de aceea nu a putut fi cercetat în totalitate în campania din acest an. Materialul arheologic descoperit este alcătuit din fragmente ceramice provenind de la o cană aparţinând epocii bronzului. Materialul arheologic descoperit în această campanie se află depozitat la sediul MJIA Prahova, fiind în curs de restaurare şi conservare, urmând a fi valorificat expoziţional şi ştiinţific.