Campania de cercetare arheologică sistematică din cadrul Rezervaţiei Arheologice Budureasca s-a desfăşurat în perioada septembrie-octombrie 2014. Lucrările s-au derulat în punctul Budureasca 4 ”Puţul Tătarului”, sectorul sudic. Obiectivele campaniei din 2014 de la Budureasca 4 „Puţul Tătarului” au fost continuarea cercetărilor în sectorul sudic al sitului Budureasca 4 Puţul Tătarului şi obţinerea de informaţ...ii cu privire la contemporaneitatea locuirii în cele două sectoare ale sitului, precum şi verificarea stratigrafiei sitului realizată în urma săpăturilor mai vechi, de dinainte de anul 1989. Astfel, au continuat cercetările în secţiunea S VII, care în prezent are o lungime de 46 de m şi o lăţime de 2 m, secţiunea S VIII, aflată la nord de S VII, având dimensiunile de 36 x 2,5 m. În acest an a fost prelungită spre vest cu 16 m secţiunea S VI, aflată la sud de S VII, care are în prezent o lungime de 46 de m. Cercetările arheologice desfăşurate la Budureasca au dus la descoperirea unor noi structuri de locuire aparţinând secolelor V-VII p. Chr., s-au confirmat din punct de vedere stratigrafic informaţiile din săpăturile mai vechi şi au lărgit aria locuirii aparţinând latenului getic din cadrul acestui sit. În ceea ce priveşte numerotarea locuinţelor aparţinând secolelor V-VII p. Chr. Pentru sectorul sudic al sitului am continuat numerotarea lui Victor Teodorescu, care pe un plan de situaţie are marcate 25 de astfel de structuri. Pentru sectorul nordic am început o numerotare nouă, până în prezent fiind cercetate un număr de patru locuinţe aparţinând acestei perioade. Pentru a se verifica informaţiile de pe planul de situaţie realizat de către predecesorii noştrii (plan care nu este realizat la scară) a fost nevoie de curăţarea zonei cercetate înainte de 1989 pentru a se identifica suprafeţele deschise atunci, precum şi dimesiunile acestora. În lipsa unui plan general al vechilor săpături singura modalitate de reconstituire al acestuia este de a identifica în teren toate suprafeţele cercetate şi de a verifica şi corobora schiţa de plan cu planurile parţiale, planurile de complexe şi situaţia din teren. Din păcate o parte dintre bornele amplasate pe suprafaţa sitului au dispărut, fapt care creează probleme suplimentare privind localizarea unora dintre limitele suprafeţei cercetate. Locuinţele identificate în ultimele campanii se înscriu în tipul specific perioadei secolelor V-VII p. Chr. cercetate în mai multe dintre siturile aflate în valea Budureasca (Budureasca 4 ”Puţul Tătarului”, Budureasca 3 ”La Greci”, Budureasca 5 ”La Onceşti”, etc.) Astfel, locuinţele au o formă rectangulară, adâncite în pământ între 0,80 şi 1 m, având gropi pentru stâlpii de susţinere a strcturii de rezistenţă amplasaţi la colţuri şi uneori pe şi pe mijlocul laturilor. Instalaţia de foc este în majoritatea situaţiilor anenajată din pietre legatecu lut şi amplasată în culţul de nord sau nord-vest/nord-est. Dintre locuinţele recent cercetate în ultima perioadă în sectorul de sud al sitului Budureasca 4 ”Puţul Tătarului”, amintim locuinţa B 26, identificată în campania din anul 2013. Locuinţa a fost observată în secţiunile S VII şi S VIII, carourile 19 - 23, la adâncimea de 1 – 1,13 m faţă de nivelul actual de călcare. Construcţia are o formă rectangulară cu colţurile uşor rotunjite şi dimensiunile de 4 x 3,60 m. Locuinţa se adânceşte în pământ cu aproximativ 0,80 – 0,90 m de la nivelul de observare. Instalaţia de foc este situată în colţul de nord - vest şi este de tipul cuptoarelor construite din pietre de râu legate cu lut. Din structura constructivă a acesteia nu a fost observată decât o groapă de stâlp plasată pe latura de vest. Inventarul este alcătuit din fragmente ceramice, cuţite din fier, cataramă din bronz, majoritatea descoperite în umplutura locuinţei, dar şi în zona din faţa instalaţiei de foc. O a doua locuinţă, notată B 27, a fost identificată şi cercetată la aproximativ 7 m vest de B 26, în secţiunile S VII şi S VIII, carourile 30 – 34, la adâncimea de 0,90 -1,10 m faţă de nivelul actual de călcare. Locuinţa este adâncită în pământ, de formă rectangulară, cu colţurile rotunjite. Instalaţia de foc intră în profilu de nord al S VIII. În pământul din umplutura complexului şi în jurul acestuia au fost recuperate numeroase fragmente de zgură de fier şi fragmente ceramice. A treia locuinţă aparţinând secolelor V-VII p. Chr. a fost identificată în S VIII, în carourile 42 – 46, la adâncimea de 1,20 m. Aceasta a fost notată ca B 28 şi intră în profilele de nord şi sud ale S VIII. În sectorul sudic al sitului Budureasca 4 ”Puţul Tătarului” au fost identificate şi cercetate parţial şi două locuinţe apartinând latenului getic. Această descoperire împinge spre sud spaţiul ocupat de aşezarea identificată în cercetările din anii 2002-2007 din sectorul nordic al sitului. Aceste observaţii sunt cu atât mai importante cu cât pe planul de situaţie existent pentru cercetările de dinainte de 1989, nu sunt figurate complexe de locuire aparţinând acestei perioade. În ceea ce priveşte structura celor două locuinţe aparţinând nivelului latene acestea sunt construcţii de suprafaţă, spaţiul lor fiind delimitat datorită pigmentaţiei puternice şi a bucăţilor provenite de la lipitura pereţilor. De pe suprafaţa locuinţelor au fost recuperate numeroase materiale ceramice, repartiţia acestora contribuind la delimitarea zonei interioare a locuinţelor. Până în prezent nu au fost identificate instalaţii de foc în interiorul locuinţelor, deoarece spaţiul lor se extinde dincolo de zona cercetată. În paralel cu cercetarea arheologică s-a lucrat la reorganizarea depozitului arheologic aflat la baza şantierului. Astfel, s-a continuat schimbarea ambalajelor (cutii şi pungi) în care sunt păstrate materialele arheologice rezultate în urma cercetărilor arheologice efectuate în valea Budureasca în decursul celor peste 50 de ani (cercetări sistematice şi periegheze). Odată cu această operaţiune de schimbare în noile cutii din lemn se întocmeşte câte o fişă de evidenţă primară a materialului arheologic pentru fiecare cutie, ca prim pas în vederea realizării unei evidenţe computerizate a materialului arheologic de la Budureasca. Pentru fiecare pungă se menţionează provenienţa materialului, fie după marcajul fragmentelor ceramice, fie după marcajul existent pe pungi sau bilete, păstrându-se şi aceste însemne în noua pungă. Întreg efortul de a reconstitui planul general al cercetărilor de la Budureasca 4 ”Puţul Tătarului”, precum şi reorganizarea depozitului şi digitizarea informaţiei arheologice au ca punct final elaborarea unei monografii cât mai complete şi complexe a sitului mai sus menţionat. În situaţia în care cercetările privind cea de-a doua parte a mileniului I p. Chr. sunt într-un vizibil regres, valorificarea şi introducerea în circuitul ştiinţific al cercetărilor arheologice de la Budureasca 4 sunt de mare interes pentru înţelegerea acestei perioade.