Biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”, precum şi cimitirul, sunt amplasate în partea de nord a localităţii, pe Dealul Turtureştilor, în Depresiunea Cracău-Bistriţa a Subcarpaţilor Moldovei. Cercetarea preventivă s-a desfăşurat ca urmare a implementării proiectului de investiţie Consolidare, restaurare biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului”. Istoricul monumentului de lemn – alcătuit iniţial din al...tar, naos şi pronaos – este foarte puţin cunoscut, din datele de care dispunem în prezent reieşind că vechimea sa nu pare a fi mai jos de anul 1825 (nota 1), cu menţiunea că la 1930 s-a adăugat în partea de sud-vest un pridvor (fig. 1). Însă, foarte probabil actualul lăcaş de cult continuă viaţa unuia mai vechi, care a funcţionat cel puţin în a doua jumătate a secolul al XVIII-lea, aşa cum apare în harta militară austriacă de la sfârşitul acestui veac (nota 2). Fundaţia bisericii a fost realizată din lespezi de gresie legate cu argilă, pe latura dintre pronaos şi pridvor fiind incluse şi câteva conglomerate (fig. 2). Pereţii altarului şi naosului sunt din bârne, acoperite în ultimele decenii cu scânduri, iar cei ai pronaosului şi pridvorului sunt exclusiv din scânduri. Acoperişul are structura de rezistenţă din lemn şi învelitoarea din draniţă. Deasupra pronaosului se ridică turla bisericii, în interiorul căreia este amplasat clopotul. În cuprinsul altarului, naosului şi pronaosului a fost realizată o şapă de beton peste care a fost amplasată pardoseala de lemn. În pridvor pardoseala de lemn era fixată peste grinzi de lemn refolosite, acestea din urmă suprapunând nişte lespezi de piatră. Recent, în exteriorul absidei altarului, în partea de sud-est a lăcaşului de cult, a fost realizat un coş rectangular de cărămidă, pentru evacuarea fumului. Pe latura de sud a bisericii iniţiale a fost realizat un pavaj din lespezi plate de gresie, de mari dimensiuni, acesta fiind surprins atât în exteriorul pridvorului (în faţa scărilor de intrare în biserică, realizate recent din beton), cât şi în interiorul său (fig. 3). Cercetarea arheologică – realizată în premieră în cuprinsul acestui obiectiv – a constat în 13 sondaje (S. 1-13) ale căror dimensiuni au variat, fiind condiţionate de forma bisericii şi de amplasamentul actualului cimitir. Sondajele 1-12 (S. 1-12) au fost efectuate în exterior, între biserică şi cimitir, iar Sondajul 13 (S. 13) a fost amplasat în interiorul pridvorului. Sedimentul excavat a fost tamisat integral, complexele arheologice au fost demontate, iar artefactele au fost recoltate exhaustiv. Punctul zero (P. 0) a fost fixat pe pragul de intrare în pronaosul bisericii. În urma acestor investigaţii au fost descoperite 41 de morminte, reprezentând atât înhumări, cât şi reînhumări (fig. 4). Mormântul 6 (M. 6) a fost suprapus parţial de pridvorul bisericii, în timp ce toate celelalte erau dispuse în imediata apropiere a acesteia, îndeosebi în zonele de sud şi de est. Inventarul mormintelor a constat în monede otomane şi austriece emise pe parcursul secolelor XVIII-XIX (nota 3), cuie şi ţinte de la sicrie, precum şi resturi de veşminte aflate în stare precară de conservare. De asemenea, au fost descoperite şi câteva fragmente ceramice moderne.