Cercetările arheologice s-au desfăşurat în perioada august - octombrie, pe trei sectoare, cu finanţarea Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, ICEM Tulcea şi a Consiliului Local al Municipiului Tulcea. Cele trei sectoare sunt: Aria C, Aria B şi Sector Vest. Totodată, a fost demarat un plan complex de cercetări interdisciplinare, în colaborare cu Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Geolog...ie şi Geoecologie Marină (GeoEcoMar Bucureşti). În această campanie am extins spre E caseta 1 (C1) cu obiectivul principal de a investiga o structură semicirculară cercetată parţial în anii anteriori. Aceasta este situată în proximitatea laturii de V a anexei de pe latura vestică a palestrei. Zona superioară (ultima asiză) a acesteia apare la -1,10 m de nivelul actual de călcare. Structura este păstrată inegal, cu zidăria păstrată în zona cea mai joasă la -1,73 m. Forma generală este semicirculară, deşi aceasta poate fi rezultatul unor intervenţii ulterioare. Zidul acesteia are o lăţime cuprinsă între 0,20 şi 0,30 m şi a fost realizat într-o manieră neîngrijită, din ţigle legate cu pământ. Asizele au fost completate aleatoriu cu panse provenite de la dolia şi unele blochete fasonate sumar din calcar şi şist. Diametrul interior al acestei structuri este de 3,20 m, iar cel exterior este de cca. 3,80 m. Baza se află la -1,90 m faţă de nivelul actual de călcare şi este constituită dintr-un pământ gălbui, relativ ferm, cu mult pigment de mortar. Acesta pare să fie rezultatul faptului că amenajarea structurii circulare a deranjat nivelul de călcare atribuit sfârşitului secolului III p.Chr., când a fost construită încăperea de la V de palestra. O dovadă în plus o constituie un nucleu de pietre (0,85x1,30 m) format din blochete de dimensiuni medii, fasonate sumar, descoperit în centrul acestei structuri. Acest nucleu reprezintă un zid demantelat pe care a fost amenajată baza structurii semicirculare. În ceea ce priveşte funcţionalitatea acesteia, absenţa mortarului hidrofug şi maniera neîngrijită de construcţie ne determină să excludem posibilitatea unui bazin. Mai curând, se poate avansa ipoteza unei structuri pentru păstrarea cerealelor într-o perioadă ulterioară abandonării edificiului termal, din a doua jumătate a secolului V p.Chr. Încăperea adosată la V de palestra are dimensiunile de 11,60 x 10,20 m, iar zidurile au fost realizate într-o manieră îngrijită, asizele din piatră alternând cu cele realizate din cărămidă. Ca liant a fost folosit un mortar fin, albicios, specific zidăriei oraşului. Grosimea zidurilor este surprinsă între 0,55-0,65 m, iar edificarea acestora a avut loc la sfârşitul secolului III p.Chr. Remarcăm faptul că, în urma observaţiilor preliminare, latura de E a încăperii este adosată la cea de N, ceea ce indică, eventual, o readaptare a acestui spaţiu.