.
Traian | Judeţ: Teleorman | Punct: Cula Nord | Anul: 2016
Anul:
2016
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. II-IV)
Perioade:
Epoca romană
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Fortificaţii
Județ:
Teleorman
Localitate:
Traian
Comuna:
Traian
Punct:
Cula Nord
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Țeican Gigi
Florea Mihai Muzeul Naţional de Istorie a României
Haită Constantin Muzeul Naţional de Istorie a României
Mirea Pavel Muzeul Judeţean Teleorman
Ştefan Maria Magdalena Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti
Ștefan Dan SC Vector Studio SRL, Bucureşti
Teodor Eugen Silviu Muzeul Naţional de Istorie a României
Cod RAN:
Raport:

Testele de vizibilitate făcute pentru movila de la Traian Nord (pe terasa Dunării) au arătat că, datorită diferenţelor de nivel între acest punct (cca 74 m altitudine) şi platoul de la nord (în jur de 100 m sau uşor peste), releul de vizibilitate al turnului de la terasa Dunării nu putea fi mai departe de 2500 de m, spre nord. Experienţa anterioară ne îndruma să căutăm în special în partea superioară a văilor, ...în zona de contact cu platoul. Între Traian nord şi Valea Suroaia (aflată la peste 3,5 km nord) se aflau numai două văi: Valea Adâncă şi Valea Călinei (numită însă în trecut Valea Culei, adică a Turnului). Releul de vizibilitate a fost căutat în mai multe rânduri, pentru a găsi un optim de vizibilitate pe câmp, funcţie de stadiul de cultură, epuizând practic toată zona „recomandată” în trei şedinţe diferite de lucru, dar fără rezultat. S-a făcut o ultimă încercare, mergând acolo unde aplicaţia GIS indica limita absolută de vizibilitate, chiar dacă acel punct se afla în mijlocul unui platou, departe de văi. S-au descoperit, exact pe acea linie, resturi arheologice relativ bogate, răspândite pe o rază de numai 20 de m, respectiv cărămidă, ţiglă şi ceramică, pe un teren altfel perfect curat, fără gunoaie, dar şi fără alte urme arheologice, cu excepţia „valului”. Punctul se află la 2,35 km nord de terasa Dunării şi la 2 km sud de şoseaua Turnu Măgurele-Alexandria (ambele măsurători în lungul valului), la 90 m vest de val. Monumentul este practic complet distrus, nu doar pentru că este arat sistematic, ci şi fiindcă nu a fost ars, ceea ce l-a făcut mai uşor de tocat cu fierul plugului. Profilarea este minimă (0,2 m), fiind practic invizibilă cu ochiul liber, noi realizând însă o micro-topografie cu un GPS de mare precizie (din clasa GNSS). Detaliu interesant: magnetometria nu a dat practic nici un rezultat, doar susceptibilitatea magnetică indicând o tulburare locală a proprietăţilor naturale. Punctul a fost numit Cula Nord, aflându-se la 425 m nord de talvegul Văii Călina şi la 1,2 km sud de talvegul Văii Călina.

Bibliografie:

Eugen S. Teodor, De pază pe Limes Transalutanus, în Arheologia peisajului şi frontierele romane, E.S. Teodor (ed.), Târgovişte: Cetatea de Scaun, 2016, 67-96. Vezi şi website-ul de proiect, unde volumul poate fi descărcat: http://www.limes-transalutanus.ro/simpozion2015.html.


Vezi şi raportul de etapă (2016), publicat din 5 decembrie 2016 pe website-ul de proiect, cu mai multe detalii decât acest raport sumar (http://www.limes-transalutanus.ro/rapoarte/raport_etapa3.html).

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO