Construirea lotului 2 al autostrăzii Timişoara-Lugoj a impus realizarea unei evaluări a potenţialului arheologic între km 54+000 – 79+625, pe teritoriul comunei Remetea Mare, a oraşului Recaş, a comunei Topolovăţu Mare şi a comunei Belinţ. Obiectivul evaluării a fost determinarea prezenţei sau absenţei siturilor arheologice în zona afectată de lucrările de construire a autostrăzii. În cazul descoperirii unor v...estigii arheologice, cercetarea a urmărit distribuţia spaţială a acestora, stratigrafia zonei, precum şi caracterul şi starea lor de conservare. Diagnosticul intruziv pe traseul autostrăzii Autostrăzii Timişoara-Lugoj, Lot 2 (Km 54+000 - 79+625) a fost realizat prin efectuarea unor secţiuni stratigrafice mecanizate, cu dimensiuni de 10x2 m, acestea fiind prelungite unde s-a considerat că este necesar. Distanţa între secţiuni a fost de 50 m, acestea fiind îndesite în zonele unde s-au identificat situri sau în zonele cu presupus potenţial arheologic. Pe tronsonul studiat au fost trasate în total 802 de secţiuni, din punct de vedere statistic o secţiune la o distanţă de 30 m. Sit 1 – km. 75+720-75+920 (comuna Topolovăţu Mare). Aşezare barbară. Aşezarea a fost descoperită pe terasa estică a unui pârâu, fiind identificate mai multe gropi de provizii. Gropile se concentrează în secţiunile S76 şi S74 şi fac parte, probabil, din aceeaşi unitate gospodărească S74Cx1. Groapă de provizii, surprinsă parţial în secţiune. S-a conturat la metrii 8,5-9,5 ai secţiunii (nr. de la est la vest), la adâncimea de 80 cm şi se adânceşte până la 102 cm; este ovală în plan (surprinsă parţial). Bazându-ne pe profilul secţiunii putem să facem următoarele precizări: stratul arabil are o grosimea de 40 cm, în profil se conturează imediat sub acesta gura gropii, cu un diametru de 74 cm. Groapa are o formă tronconică în secţiune, cu un diametru maxim de 102 cm la adâncimea de 80 cm. Fundul este alveolat. Umplutura constă în pământ cenuşiu-brun, afânat, cu fragmente de chirpici şi cărbune de lemn. Pe fundul gropii a fost descoperit un fragment dintr-o piatră de râşniţă. S76Cx1. Groapă de provizii, s-a conturat la metrii 25-26 ai secţiunii (nr. de la est la vest), la adâncimea de 40 cm. Este ovală în plan, 80 x 77 cm, se adânceşte la 82 cm de la nivelul actual de călcare. Pereţii coboară în pantă, fundul este plat, cu un diametru de 56 cm. Umplutura constă în pământ afânat, brun-galben, cu foarte multe fragmente de chripici şi cărbune de lemn. S76Cx2. Groapă de provizii, s-a conturat la metrul 28 al secţiunii (nr. de la est la vest), la adâncimea de 40 cm. Este ovală în plan, 86x62 cm, se adânceşte la 94 cm de la suprafaţa actuală. Este tronconică, cu diametrul maxim de 96 cm la adâncimea de 80 cm. Fundul este plat, umplutura constă în pământ afânat, brun-galben-cenuşiu, cu mult chirpici şi cărbune de lemn. Ceramica descoperită în complexe (ceramică cenuşie, fină, modelată la roată şi grosieră, modelată cu mâna) ne indică o datare pe parcursul secolelor II-IV d. Hr. Aşezarea era locuită de o populaţie barbară (daci liberi sau germanici), având foarte probabil un caracter de aşezare cu gospodării dispuse răsfirat.