.
Timişoara | Punct: Ronaţ-Triaj | Anul: 2017
Anul:
2017
Epoca:
Preistorie
Perioade:
Preistorie
Categorie:
Domestic
Tipuri de sit:
Aşezare deschisă
Județ:
Timiş
Localitate:
Timişoara
Comuna:
Timişoara
Punct:
Ronaţ-Triaj
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Diaconescu Dragoş Muzeul Banatului, Timişoara
Hegy Alexandru Universitatea de Vest, Timişoara
Micle Dorel Universitatea de Vest, Timişoara
Suciu Cosmin Ioan responsabil Muzeul Banatului, Timişoara
Cod RAN:
Raport:

În campania din anul 2017 a fost realizată ridicarea topografică (parţială) a grindului situat în vecinătatea braţului fosil al Begăi. De asemenea, au fost realizate o serie de investigaţii geofizice în zona de nord-est a sitului. Investigaţiile s-au derulat prin utilizarea a două metode distincte: magnetometrie şi tomografia rezistivităţii electrice. Investigaţiile geomagnetice au acoperit o suprafaţă de 300...0 mp la contactul dintre aşezare şi sistemul de fortificaţie. Investigaţiile geofizice au nuanţat o serie de complexe arheologice din cadrul aşezării (locuinţe, anexe, gropi - cu peste 25 de complexe arheologice identificate), dar şi sistemul de apărare format, cel mai probabil, din palisade însoţite de şanţuri. Tomografia rezistivităţii electrice s-a efectuat de-a lungul a unui profil transversal, format din 50 de electrozi dispuşi coliniar la distanţă de 1 m, peste sistemul de apărare scos în evidenţă de magnetogramă. În partea exterioară a sistemului de fortificaţie identificat a fost săpată o secţiune de control S1/2017 cu dimensiunea de 1,5 x 5 m pentru a delimita şanţul exterior şi a verifica stratigrafia din zona exterioară a aşezării. Secţiunea nu a fost extinsă către interiorul şanţului pentru că tomografia electrică a identificat apă freatică la o adâncime relativ mică, de sub 2 m, ceea ce implica o altă strategie de cercetare faţă de resursele avute la dispoziţie. Satul eneolitic a fost protejat în zona nord-estică de un sistem de apărare format din două şanţuri cu o adâncime estimată de peste 2,5 m, flancate, cel mai probabil, de palisade din lemn (anomaliile pozitive liniare vizibile pe magnetogramă). În zona de sud-est şi sud situl era apărat natural de un braţ, azi fosil, al Begăi. Structurile aparţin culturii Petreşti A/Foeni.

English Abstract:

The 2017 campaign concentrate on the magnetometric and topographic survey of the site. Based on the magnetometric survey on 3000 square meters on the NE of the site were revealed more than 25 buildings, and pits as well a defence system with two ditches. A electrical resistivity profile was made two control the defence system who revealed a 2.5 m depth. A small excavation was made in the exterior of the defence system. The defence system is belonging to Petreşti A/Foeni Culture.

Bibliografie:

Rogozea O., Bunoiu V., RAN - FIŞĂ DE SIT ARHEOLOGIC (nr. ), Cod sit RAN:155252.18 (actualizare informaţii) cod LMI 2004, manuscris, Direcţia de Cultură Timiş, 2015.


Rogozea O., Descoperiri neolitice şi eneolitice recente în judeţul Timiş / Neue Neolithikum und Aeneolitikum, în Patrimonium Banaticum VI, Cluj Napoca, ed. Mega, 2017, ISSN 1583–4220, 11-32.
Suciu C. I., Jumătate de veac de uitare, Situl neolitic de la Timişoara, Ronaţ-Triaj, în Arheologia Banatului: cercetări, descoperiri, intervenţii (eds: V. Bunoiu, D. Vlase), 2015, 34-35.
Suciu, C. I., D. Diaconescu, A. Ardelean, K. Grow-Allen, 120. Timişoara, mun. Timişoara, jud. Timiş, Punct: Ronaţ - Triaj; Proprietatea Duma, Aşezare civilă, datare Foeni târziu/Petreşti A, Cod RAN: 155252.18, Autorizaţie nr. 65/26.04.2016, în Cronica Cercetărilor Arheologice, campania 2016, 2017, 216-217.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO