Cercetarea arheologică s-a desfăşurat în perioada 24-30 septembrie 2003 şi a avut ca obiective principale realizarea unui sondaj stratigrafic şi a unei periegheze în jurul lacului Ţibrinu. Pentru delimitarea aşezării hallstattiene au fost executate două sondaje S.1(1 x 4 m) şi S.2 (1 x 4 m) situate la cca. 50 m, respectiv 300 m S de mal, în dreptul unui golf larg, pe ţărmul de sud al lacului. În sondajul S.1 ...ne-am oprit la adâncimea de -1,8 m fără a atinge loess-ul, solul devenind mâlos (sub nivelul actual al lacului). În stratul brun, cu aspect afânat au apărut puţine fragmente ceramice – cele mai multe de tip Babadag I-II, dar şi câteva Dridu. Stratigrafic nu a fost identificat nici un nivel cultural sau complex arheologic. În sondajul S.2, situat la cca. 300 m S de malul lacului, pe panta lină a unui deal am atins loess-ul la cca. -0,7 -0,8 m. Nici în această secţiune nu au apărut urme de locuire. La cca. -0,2 m am descoperit un fragment ceramic, atipic, provenind de la un vas lucrat cu mâna. Cele mai multe fragmente ceramice (de tip Babadag I-II şi Dridu) au fost recuperate din apă, în zona golfului, situat pe malul sudic al lacului. Fragmentele ceramice de tip Babadag provin, în majoritate, de la ceşti cu toarta supraînălţată şi vase bitronconice. Pasta este, cel mai adesea, de culoare neagră, iar decorul constă în motive imprimate şi incizate. Fragmentele ceramice medievale provin de la vase cu corp bombat şi buza uşor evazată. Mai multe vase (ceşti cu toarta supraînălţată, vase bitronconice cu "corniţe" în zona diametrului maxim, ş.a.), ce provin din acest punct, au fost achiziţionate de MINAC în anul 2002. Periegheza efectuată pe malul de S a dus la identificarea unei cariere de calcar, la cca. 500 m V de golful amintit. Materialul ceramic romano–bizantin şi cel tip Dridu descoperit în zonă, ne face să credem, că exploatarea a început în una din aceste epoci. Pe malul de N opus golfului, am identificat un nucleu de locuire getic – fragmente ceramice getice şi elenistice. La cca. 300 m V de acest punct şi la cca. 300 m E de digul situat în capătul de V al lacului am descoperit un al doilea nucleu de locuire getică. Din acest punct am recuperat o toartă ştampilată rhodiană. Timpul relativ scurt alocat cercetării microregiunii – Lacul Ţibrinu – ne permite, totuşi, formularea unor concluzii preliminare: - aşezările situate pe malul de S – hallstattiană şi medievală – sunt acoperite de apele lacului; bogatul material arheologic recuperat ne determină să credem, că aşezarea de tip Babadag a fost destul de întinsă; - periegheza efectuată în jurul lacului a dus la identificarea unor situri noi din epocile elenistică, romană şi medievală. - pe islazul situat la marginea de S a satului au fost observate urme de locuire preistorică (posibil Cernavoda I) şi medievală (ceramică de tip Dridu). - aşezările identificate pe malul lacului Ţibrinu, chiar dacă astăzi par izolate, credem că au fost integrate în spaţiul economic şi cultural dunărean (microregiunea Cernavodă – Capidava).