Cercetarea de specialitate a constat în sondaje arheologice realizate pe traseul afectat de lucrările de modernizare a reţelei de apă a oraşului în mai multe puncte aflate în aria de protecţia a sitului arheologic “Vatra Oraşului Medieval Târgovişte” pe tronsonul rutier Calea Domnească, puncte situate între următoarele limite: “Poarta Bucureştilor” la sud şi “Piaţa Doi Brazi” (Piaţa Bărăţiei) la nord, în lungim...e de 2,2 km. Cercetările anterioare au vizat zone monumentale, respectiv fortificaţia de secol XVII, la Sud, Biserica Albă, Biserica Roşie, Colegiul Naţional „Ienăchiţă Văcărescu”, Colegiul Naţional Economic „Ion Ghica”, Complexul Monumental Stelea, Curtea Domnească din Târgovişte, respectiv Piaţa Doi Brazi (Piaţa Bărăţiei), la Nord. În paralel din 1976, s-au întreprins şi observaţii de teren, prilejuite de lărgirea axului rutier Calea Domnească (fost Nicolae Bălcescu) cât şi de lucrările efectuate de-a lungul său pentru diferite utilităţi. Având în vedere lungimea traseului, problematica diferită şi mulţimea punctelor de interes situate de-a lungul Căii Domneşti este prezentat fiecare punct unde s-au efectuat sondaje arheologice este menţionat separat. Cercetarea şi-a propus următoarele obiective: - cercetarea şi cartarea monumentelor de arhitectură civilă plasate de-a lungul Căii Domneşti, axul principal al oraşului medieval, cunoscut în epocă sub numele de “Uliţa Mare”; - stabilirea mult mai exactă a traseului urmărit de Uliţa Mare în perioada secolelor XV – XIX şi a structurii urbane de-a lungul ei în acelaşi interval, respectiv lotizarea proprietăţilor; - sesizarea efectelor distructive pe care lărgirea Căii Domneşti, în anii 1950 – 1976, le-a avut în special asupra monumentelor de arhitectură religioasă (cimitirele, în principal) dar şi asupra celor civile; Sector Biserica Albă Cercetările anterioare din 1980 sesizaseră sub monumentul actual, de plan navă şi datat după jumătatea secolului al XVIII-lea, un alt monument de cult, anterior, de plan triconc, datat preliminar in jurul anului 1600. Investigaţia de specialitate, plasată la cca. 3 m vest de limita de proprietate actuală, a identificat limitele de nord şi sud ale cimitirului, cea de vest depăşind limita şanţului pentru conducta de apă. Cele şapte morminte descoperite şi cercetate parţial aveau un inventar destul de sărăcăcios, însă, remarcăm, la mormântul 2 (M 2), cota - 1,20 m, o monedă emisă de Rudolf II, rege ale Ungariei, Boemiei şi Croaţiei şi mai târziu Împărat al Imperiului Romano-German (1572-1612) la 1588.