Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse în cadrul acestei campanii, s-au efectuat cercetări de suprafaţă sistematice şi câteva sondaje de mici dimensiuni (4 x 2 m). Nu s-a identificat nici un complex, dar materialul arheologic recoltat, destul de bogat, permite confirmarea existenţei în zonă a unor aşezări, din trei perioade distincte: a. cea mai târzie dintre acestea este specifică secolelor XVII-XVIII şi es...te jalonată, în special, de prezenţa unor fragmentele ceramice lucrate din pastă de culoare cărămizie şi gri, cu nisip fin în compoziţie, utilizat ca degresant. Mai rare ca pondere sunt fragmentele ceramice smălţuite pe o singură parte, foarte fragmentare, în general atipice. b. următorul nivel cronologic este pus în evidenţă de prezenţa ceramicii cu decor vălurit precum şi a unor vase de tip borcan cu fundul drept şi buza răsfrântă în afară, specifice culturii Dridu, secolele X-XI. Nu este exclus ca unii bulgări de zgură să aparţină acestei aşezări, dacă nu cumva nivelului cronologic medieval. Alte câteva mici fragmente de „lipitură” arsă pot aparţine oricărui nivel cronologic dintre cele trei sesizate. c. cel mai bine documentat este nivelul cronologic specific culturii Sântana de Mureş-Cerneahov. Sunt prezente categoriile ceramice caracteristice perioadei: fragmente de la recipiente lucrate la roată, din pastă cenuşie, fină sau din pastă cărămizie, specifică recipientelor romane, „de import”. Alte fragmente aparţin unor recipiente lucrate „la mână” din pastă grosieră. Prin prisma rezultatelor evidenţiate mai sus, rezultă cu prisosinţă necesitatea cercetării sistematice a sitului arheologic, din cel puţin două motive: pe de o parte, vestigiile se află, în cea mai mare parte pe un teren agricol privat, iar campaniile agricole distrug situl arheologic, astfel încât se impune urgent cercetarea şi propunerea sa pentru includere în Lista Monumentelor Istorice spre a putea fi iniţiate demersurile de protejare. Pe de altă parte, în judeţul Brăila nu a fost investigat sistematic nici un sit Sântana de Mureş-Cerneahov, în ciuda faptului că această cultură este bine documentată (Deduleşti, Racoviţa, Gropeni, Maraloiu, Tichileşti etc.). Necesitatea cercetării sitului de la Şuţeşti se impune şi datorită întinderii şi bogăţiei sale, numai prin cercetări de suprafaţă fiind descoperite numeroase artefacte de diverse tipuri şi materiale.