Pentru campania de săpături arheologice din anul 2011 ne-am propus continuarea cercetării din anul precedent, identificarea unor complexe, precizarea etapelor de ocupare a aşezărilor Sântana de Mureş, Dridu şi medievală, a fazelor stratigrafice şi întreprinderea unor cercetări interdisciplinare. De la bun început trebuie menţionat faptul că obiectivele propuse au fost îndeplinite parţial. În primul rând, situa...ţia se datorează faptului că terenul agricol pe care este plasat situl arheologic fusese deja însămânţat pentru toamnă, aşa încât nu am putut efectua decât secţiuni de mici dimensiuni, plasate aleator în spaţii care să nu afecteze cultura. Astfel, am efectuat trei secţiuni (6 x 2 m fiecare) una paralelă cu calea de acces spre lunca Buzăului şi celelalte două perpendicular pe marginea terasei. În acestea din urmă am identificat cea mai mare cantitate de materiale arheologice; în mare majoritate fragmente ceramice. Predominante sunt cele care aparţin repertoriului de forme specifice secolului IV p.Chr. (cultura Sântana de Mureş): funduri inelare, dar şi buze ori fragmente din corpul unor recipiente, ornamentate cu linii aplicate prin lustruire, toate lucrate la roată din pastă fină, de culoare cenuşie. Notăm şi prezenţa unor fragmente provenind de la amfore romane, în special a două toarte lucrate din pastă de culoare cărămizie, bine arsă, şi a unui fragment provenind de la un recipient sarmatic, primul de acest fel pe care l-am identificat. Numărul mic de vestigii aparţinând culturii Dridu (ceramică fragmentară cu decor vălurit provenind de la vase de tip borcan cu fundul drept şi buza răsfrântă în afară) sau ale celor medievale (fragmentele ceramice smălţuite pe o singură parte, foarte fărâmiţate, în general atipice) atât de numeroase în vecinătatea căii de acces spre lunca Buzăului, sugerează deja unele aspecte legate de topografia aşezărilor din aceste perioade. Complexele identificate sunt destul de puţine, reducându-se mai ales la descoperirea unor gropi rotunde, cu diametrul de aproximativ 1 m, în care a apărut puţin material arheologic, de tipul celui menţionat mai sus, dar şi o mică verigă (inel?) confecţionată simplu dintr-o foaie subţire de aur. Una dintre concluziile mai importante ale sondajelor efectuate pe marginea terasei este că, cel puţin pe anumite porţiuni, aşezarea era prevăzută cu un şanţ. Acesta avea la nivelul de călcare o lăţime de doi metri, îngustându-se pe măsură ce se adâncea. Atât cât a putut fi surprins, acesta pare să fi fost amenajat paralel cu muchia terasei, dar alte detalii legate de structura şi rostul său vor fi verificate în campaniile de cercetări ulterioare. Mai notăm şi identificarea fortuită, datorată lipsei vegetaţiei, a unui tumul aplatizat, aflat la câteva sute de metri sud-est de terasă.