Campania anului 2017 s-a desfăşurat în perioada 1-30 septembrie. Colaborarea dintre Universitatea de Vest Timişoara, Muzeul de Istorie, Etnografie şi Artă Plastică Lugoj, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş şi Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara a putut susţine o echipă formată din 7 specialişti, precum şi prezenţa în practică a unui student din partea Universităţii de Vest din Timişoara. ... Scurtă prezentare a sitului Situl arheologic Susani-Grămurada de la Jupani face parte din grupul de patru movile situat pe latura nordică a localităţii Susani (com. Traian Vuia, jud. Timiş). Movila numită Grămurada de la Jupani este situată pe malul drept al pârâului Glaviţa, chiar pe marginea primei terase neinundabile ale acestuia. Cercetările întreprinse în movila Grămurada lui Ticu între anii 1964-1973 de către Ion Stratan şi Alexandru Vulpe au fost valorificate printr-un studiu publicat în 1977 în Praehistorische Zeitschrift. Aici Grămurada de la Jupani este menţionată şi cartată, dimensiunile oferite fiind de cca. 60 m diametru şi cca. 4 m în elevaţie. În 1983 Maria Moroz Pop publică informaţii despre această movilă, utilizând toponimul propus de I. Stratan, oferind şi valori dimensionale (100 m în diametru şi 10 m înălţime). Florin Medeleţ şi Ion Bugilan publică în 1987 informaţii despre acest obiectiv arheologic, atribuindu-l însă satului Jupani şi oferind toponimul de Gomilă. Valorile dimensionale publicate de cei doi autori variază între 80 şi 100 m pentru diametru şi între 5 şi 10 m pentru înălţime. După publicarea lucrării semnată de Medeleţ şi Bugilan în 1987, această movilă nu s-a mai bucurat de un interes deosebit, Sabin Adrian Luca reuşind în anul 2006 prin publicarea repertoriului arheologic al Banatului românesc să ”creeze” două movile (una atribuită satului Jupani şi numită Gomilă sau Grămurada şi una satului Susani numită Grămurada de la Jupani). Între anii 2002 şi 2006 Petru Rogozea a întreprins cercetări într-o movilă de pământ aplatizată aflată în imediata vecinătate a obiectivului arheologic descris de noi. Această mică movilă nu a fost regăsită în literatura de specialitate şi nu este inclusă nici în RAN. Materialele descoperite au fost încadrate în Hallstatt A1. Ţinta principală a fost cercetarea zonei afectate în 2015 de către căutătorii de comori, realizarea cercetărilor non-invazive (de magnetometrie şi topografie electrică) şi a unui plan topografic cât mai precis al movilei în sine, având în vedere faptul că movila era acoperită de o pădurice extrem de deasă. Astfel, la acest moment putem spune că Grămurada de la Jupani are o înălţime de 4 m şi un diametru maxim de 44 m (pe axa E-V), fiind situată chiar pe fruntea terasei neinundabile ce mărgineşte pârâul Glaviţa către nord. Campania anului 2017 Prima etapă a fost defrişarea movilei şi mutarea materialului lemnos rezultat în marginea acesteia, lângă pâlcurile de copaci aflate în imediata vecinătate a pârâului Glaviţa. Golirea pământul răscolit de căutătorii de comori a fost făcută mecanizat. Un indiciu foarte bun pentru solul aflat în poziţie secundară a fost prezenţa trunchiurilor de copac şi crengilor înfipte de braconieri în solul excavat. Eliminarea acestui sol şi îndreptarea profilelor acestei intervenţii a dus la obţinerea unei unităţi de cercetare cu o lungime de 16,40 m şi o lăţime de 2,7 m. Caroierea a fost făcută dinspre latura de est, începând cu caroul 1. Dimensiunile carourilor au fost de 2x2,70 m. În zona carourilor 8, 5 şi 4 situaţia arheologică primară a fost complet afectată, implicit orice observaţie la nivel de grundris fiind compromisă. Observaţii pertinente au fost făcute în carourile 7, 6, 3, 2 şi 1. Ce s-a putut observa este faptul că lama excavatorului folosit de căutătorii de comori a avut o lăţime de 2,40 m. Îndreptarea manuală a profilelor la cota lăţimii unităţii de cercetare de 2,70 m, ne-a oferit posibilitatea să obţinem observaţii şi informaţii pertinente referitoare la stratigrafia verticală a movilei şi la corelarea observaţiilor făcute pe grundriss în carourile afectate parţial cu cele de pe profilele longitudinale în zona carourilor afectate total. Astfel putem estima, că pe zona cercetată în campania 2017, circa 35% din observaţiile arheologice au fost viciate de acţiunea ilegală menţionată. În zona caroului 8 s-a putut observa că, în afara acţiunii din 2015, alte trei intervenţii cu autori necunoscuţi şi neînregistrate oficial au vizat zona centrală a movilei. Analiza profilelor longitudinale a relevat construirea movilei într-o singură etapă, movila în sine acoperind un nivel orizontal de arsură (nivel 10) de la baza sa printr-un cumul de 12 niveluri de amenajare, unele sub formă de lentile zonale, demonstrând o adevărată artă în ceea ce priveşte edificarea unor asemenea monumente funerare. Considerăm, bazându-ne în mod special pe cele identificate în caroul 3 dar şi parţial 2 şi 1, că Grămurada de la Jupani este un monument funerar. În aceste carouri au fost identificate, prin şpăcluire, depuneri de oase umane incinerate împreună cu fragmente de lut ars şi cărbune de lemn, sub fomă de strat (caroul 3 şi parţial 2, complexul C2) şi în groapă (carourile 1 şi 2, complexele C1, C3, C8). Partea superioară a complexului C1 a fost afectată de acţiunea ilegală din 2015, dar este foarte clar că legătura stratigrafică dintre complexele C1 şi C2 indică contemporaneitatea celor două unităţi arheologice, cu sublinierea că umplerea C1 precede cu foarte puţin amenajarea C2. În caroul 3, la metrul 5,3 pe profilul sudic şi la metrul 5,6 pe profilul nordic a fost identificată o linie demarcată de patru gropi de stâlpi (dinspre nord spre sud C4, C5, C6, C7) dintre care C4 şi C7 aveau diametrul de 36 cm, iar C5 şi C6 de 10 cm. În carourile 7 şi 6, corespunzând nivelului pe care a fost depus complexul C2 a fost cercetat prin şpăcluire un nivel de arsura cu aspectul unei podele de lut arse superficial, nivel pe care nu au fost identificate materiale arheologice. Complexul C3 a fost suprapus de profilul estic, transversal al secţiunii S1/2017. Acest complex este suprapus însă doar de nivelul coluvial (nivel 4 numit de noi), fiind dispus teoretic lângă movila în sine. Fragmentele ceramice identificate sporadic sunt într-o strânsă legătură cu amenajarea nivelului 10, la acest moment fiind foarte dificilă atribuirea lor vreunui sit din apropierea tumulului, ca şi parte a solului ce a fost transportat pentru amenajare. Aceste fragmente ceramice au caracteristici ce le încadrează în Epoca Bronzului. În caroul 1, aproape de limita de separaţie de caroul 2, a fost identificat în conexiune stratigrafică directă cu nivelul 10, o parte dintr-un vas ceramic, de factură grosieră, de culoare cărămizie, ars slab (numit vasul 1). Din păcate lipsa unor elemente mai clare, morfologice şi tehnologice fac atribuirea cultural-cronologică a acestuia dificilă, apartenenţa la Epoca Bronzului fiind foarte posibilă. Spre finalul campaniei a fost decopertat şi tronsonul vestic al secţiunii S1/2017, astfel secţiunea având lungime totală de 40 m. Au putut fi observate pe profilele rezultate marginile intervenţiilor din zona centrală a movilei, aspect relevat şi de alveolarea puternică din centrul tumulului, vizibilă la suprafaţă. Cercetările non-invazive Au constat în magnetometrie şi tomografie electrică, ambele activităţi fiind desfăşurate sub coordonarea lui Alexandru Hegyi. Ambele au vizat şi spaţiul exterior al movilei, în special pe latura vestică şi nord-vestică. Cantitatea mare de gunoi menajer contemporan, abandonată spre pârâul Glaviţa (i.e. est şi sud-est) a făcut imposibilă abordarea acestei laturi prin metodele menţionate. Ambele metode au avut de suferit în zona centrală a movilei datorită stratului gros fromat din niveluri/lentile de lut depuse pentru a construi movila în sine, dar au relevat un aspect extrem de important. Movila este circumscrisă de un şanţ cu o lăţime de aproximativ 1,5 m, diametrul cercului descris de şanţul menţionat fiind de 44 m. Complexul C3 este situat sub nivelul coluvial al întregii movile, dar în interiorul cercului descris de şanţul ce circumscrie movila. Astfel, putem considera că respectivul şanţ este într-o strânsă legătură cu delimitarea spaţiului de desfăşurare a activităţilor ce au dus la generarea nivelului de la baza movilei (nivel 10a şi 10), acoperirea acestui nivel cu movila în sine, ducând la, probabil, suprapunerea cel puţin parţială a complexului C3 şi a unei părţi din şanţ. Scurte concluzii preliminare Din caroul 8, zona profilul sudic a fost prelevată o probă de cărbune de lemn şi a fost trimisă la laboratorul IFIN-HH din Bucureşti pentru datare AMS. Valoarea mean datei calibrate obţinute este la 1398 cal BC, dată ce se înscrie între valorile etapei C2 a Epocii Bronzului. Nivelul 10 şi baza şi sub-nivelul 10a de la Grămurada de la Jupani, cu excepţia cantităţii de oase calcinate descoperite, seamănă extrem de bine cu nivelurile I şi II aşa cum au fost definite în cadrul sitului de la Grămurada lui Ticu -nota 1. Profilele sudic şi nordic au fost documentate, cel nordic prin desen şi fotogrametrie, iar cel sudic doar prin desen. Profilele unităţii de cercetare au fost conservate cu solul excavat în cursul campaniei de cercetare.