Cercetările arheologice de la Sultana - Malu Roşu, com. Mânăstirea, jud. Călăraşi se desfăşoară în cadrul proiectului Începuturile civilizaţiei europene. Neo-eneoliticul la Dunărea de Jos, coordonat de Muzeul Naţional de Istorie a României. Din păcate, obiectivele cercetării din campania 2013 au fost mult diminuate datorită limitării finanţării acordate şantierului în discuţie. În aceste circumstanţe, obiectiv...ele planificate iniţial au trebuit sa fie restrânse şi redimensionate. Astfel, cercetarea arheologica din acest an s-a axat pe continuarea săpăturilor arheologice interdisciplinare din cadrul sectorului terasă, în care se află necropola aşezării de tip tell de la Sultana-Malu Roşu. Tot în cadrul aceluiaşi sector au continuat şi cercetările din aşezarea Boian din punctul Gheţărie. Sector terasă - necropolă În acest sector, datorită condiţiilor sus amintite, a fost deschisă doar o nouă suprafaţa – Son 1/2013 (6.5 x 10.5 m), amplasată spre sud faţă de secţiunile realizate în campaniile precedente. Astfel s-a urmărit identificarea limitelor necropolei preistorice spre sud, dar şi stabilirea existenţei (sau nu) a unor zone ce cuprindeau morminte cu inventar funerar bogat. Cercetarea a condus la identificarea a 7 morminte de inhumaţie, atribuite perioadei eneolitice, pe baza inventarului funerar specific, dar şi a elementelor de tratament funerar (poziţie, orientare). La fel ca şi în anii precedenţi, mormintele eneolitice conţineau indivizi depuşi în poziţiei chircită, pe partea stângă, orientaţi E-V. Din punct de vedere stratigrafic gropile mormintelor eneolitice au fost identificate în unitatea stratigrafică T1003, adâncindu-se în unele cazuri în unitatea stratigrafică T1004. Inventarul funerar lipseşte în cele mai multe cazuri. Doar în trei cazuri (M68, M69, M73) s-au identificate piese de inventar funerar, ce constau în mărgele realizate din marmură, os, cochilii de Spondylus sp. şi Lithoglyphus sp. Sector terasă – aşezarea Boian În zona aşezării plane din punctul Gheţărie, aparţinând culturii Boian, faza Vidra, datorită fondurilor insuficiente, cercetarea din campania 2013 a fost de mică amploare. Astfel, s-a realizat o singură suprafaţă Son3/2013 (2.5 x 10 m), orientată E-V, amplasată în continuarea secţiunii Son2/2012. Scopul acesteia a fost elucidarea unor aspecte stratigrafico-contextuale identificate în profilul de nord al acesteia. Menţionăm că la începutul campaniei a mai fost proiectată o secţiune – Son2/2013 (20 x 2 m), în continuarea secţiunii Son 21/2012, ce trebuia să conducă la cercetarea unor complexe atribuite culturii Boian, identificate în profilul de vest al acesteia. Din nefericire, datorită motivelor menţionate anterior, a fost posibilă doar înlăturarea nivelului vegetal, suprafaţa fiind conservată, în vederea unei cercetări ulterioare (cel mai probabil în campania 2014). În cadrul Son3/2013 a fost identificat un singur complex eneolitic - C20, precum şi continuarea complexului de tip groapă C14 (cercetat parţial în campania 2012), atribuit aceluiasi segment cronologic. Ambele complexe pot fi atribuite fazei Vidra a culturii Boian. De asemenea, au mai fost identificate câteva gropi moderne de extragere a lutului, precum şi un nou mormânt de inhumaţie (M4). Acesta, conţinea un schelet în conexiunea antomică, relativ bine conservat, depus în poziţie întinsă, dorsal, orientat NE-SV. Inventarul funerar consta în câteva vase ceramice. Pe baza caracteristicilor acestora, mormântul M4 a fost atribuit sec. VI-VII p.Chr. Tehnica de săpătură aplicată în situl de la Sultana a constat în metoda micro-stratigrafică, înregistrările stratigrafice realizându-se în sistemul unităţilor stratigrafice (u.s.-uri), în cadrul unor registre de unităţi stratigrafice şi complexe, fiind utilizate fişe tipizate. Colectarea datelor brute din teren, în vederea înregistrărilor planimetrice şi altimetrice, s-a realizat cu ajutorul unui receptoare GNSS (Global Navigation Satellite System), la care s-au adăugat o nivelă optică Leica NA 724 şi o staţie totală Leica TCR 407 Power. Sedimentul din morminte şi din complexele cercetate a fost recoltat şi tamisat. Din toate mormintele cercetate au fost recoltate probe pentru datării absolute (14C), paleoparazitologie şi studiul materialului genetic uman fosil (A.D.N.). Materialele faunistice au fost prelucrate şi analizate pe teren de către echipa Centrului Naţional de Cercetări Pluridisciplinare din cadrul Muzeului Naţional de Istorie a României. Piesele IMDA vor fi analizate în laboratoarele Universităţii „Valahia” din Târgovişte. În funcţie de bugetul disponibil, cercetările viitoare vor viza continuarea săpăturilor din aşezarea de tip tell aparţinând culturii Gumelniţa, în aşezarea plană aparţinând culturii Boian, precum şi pe terasă, în cadrul necropolei preistorice.