Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Andreescu | Radian-Romus | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Bălăşescu | Adrian | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Danu | Mihaela | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Florea | Mihai | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Golea | Mihaela | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Haită | Constantin | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Ignat | Theodor Aurelian | Muzeul Municipiului Bucureşti | |
Lazăr | Alexandru Cătălin | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Neagu | Marian | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi | |
Nicolae | Cătălin | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Opriş | Vasile | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Parnic | Valentin Aurel | Muzeul Dunării de Jos, Călăraşi | |
Radu | Valentin | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Şendrea | Laura | Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie | |
Vasile | Sandu Gabriel | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
Voicu | Mădălina | Muzeul Naţional de Istorie a României |
În suprafaţa deschisă în cadrul necropolei, Son 1/2012 (40 x 2 m), s-au cercetat 15 morminte de inhumaţie. De asemenea, în două dintre sondajele de verificare au mai fost identificate alte două morminte de inhumaţie. Toate mormintele conţineau indivizi depuşi în poziţie chircită, pe partea stângă, orientaţi E-V. La fel ca şi în campaniile anterioare, din punct de vedere stratigrafic gropile mormintelor eneolit...ice au fost identificate în unitatea stratigrafică T1003, adâncindu-se în unele cazuri în unitatea stratigrafică T1004. Doar în trei morminte au fost identificate bunuri funerare: M60 – topor de piatră şlefuită; M 62 – mărgele de Spondylus; M64 – un vas ceramic. Elementele de tratament funerar similare ca şi în celelalte morminte cercetate anterior, demonstrează caracterul unitar al acestei necropole. Tot în perimetrul necropolei au fost cercetate 8 gropi de diferite perioade (eneolitic, sec. al IV-lea p.Chr. şi epoca modernă). Gropile eneolitice aparţin culturilor Boian şi Gumelniţa. Cel mai probabil, acestea se leagă de spaţiul necropolei. Celelalte gropi, atribuite altor perioade cronologice, pot fi legate de ocupaţii posterioare.
The archaeological site is located at 400 m North-East from Sultana village, in the location named Malu Roşu, on the high terrace of the Iezerul Mostiştea Lake.
In 2012 campaign we have conducted archaeological research in the terrace sector, more precisely in the prehistoric necropolis and also in the flat settlement belonging to Boian culture nearby.
Generally we have investigated 20 inhumation graves belonging to the Eneolithic period and a series of pits, belonging to different chronological periods. The graves contain skeletons witch in general are in a hooker position, on the left side, E-W oriented. In most cases the grave goods are absent or very poor (e.g. M60 = one polished stone axe, M62 = several Spondylus beads, M64 = a small pot).
1. Andreescu R., Lazăr, C., Valea Mostiştei. Aşezarea gumelniţeană de la Sultana Malu Roşu, Cercetări Arheologice 14, 2008, Bucureşti, p. 55-76.