Cu prilejul săpării fundaţiilor pentru o locuinţă particulară, situată în imediata vecinătate (aproximativ 20 m nord), a unei vechi biserici armeneşti, având hramul Sfântul Simion, cunoscută şi sub denumirea de "Turnul Roşu", au fost descoperite interesante vestigii aparţinând secolelor XIV-XV. Conform unei inscripţii târzii, această biserică ar fi fost construită de armeanul Donig, în anul 1513, fapt neconfir...mat de planul construcţiei care o încadrează în secolul al XVII-lea. Intervenţia arheologică s-a produs în momentul în care se excavase o gropă cu dimensiunile de 5 x 13 m, până la adancimea de 2 m, astfel încât este imposibil de precizat dacă au existat vestigii arheologice până la această cotă. Oprirea temporară a lucrărilor de construcţie a permis observarea în interiorul excavaţiei a conturului a două gropi, parţial tangente, care se distingeau destul de bine în solul brun-gălbui, steril arheologic. Lipsa oricăror urme de amenajare, a unei arsuri consistente, a gardinei, infirmă posibilitatea existenţei unui cuptor, pe suprafaţa delimitată de cele două gropi considerate de noi menajere, deşi suntem din nou nevoiţi să subliniem lipsa unor condiţii de cercetare arheologică făcută complet. Încă un aspect care trebuie precizat este faptul că groapa G1 s-a epuizat la adâncimea de 3, 20 m, iar groapa G2 la adâncimea de 4,33 m în raport cu actualul nivel de călcare. Groapa G1 avea formă cilindrică cu gura aproximativ rotundă si fundul alveolat, iar groapa G2 prezenta un contur neregulat cu pereţi aproape drepţi. Omogenitatea materialului arheologic recoltat din cele doua gropi si faptul că acestea se întretaie pe o portiune de 0,60 m, dovedeşte că acestea au fost săpate în acelaşi timp. Intreg materialul descoperit se încadrează într-o secvenţă cronologică limitată, de la sfarşitul secolului XIV şi până în a doua jumătate a secolului XV. Un posibil termen post quem, în ceea ce priveşte umplerea celor două gropi menajere, este oferit de prezenţa unei monede emise de domnul Moldovei, Bogdan II (1449-1451), în pământul rezultat din excavarea gropii pentru fundaţie. Materialul descoperit este deosebit de variat: fragmente ceramice provenind de la vase de diverse forme şi mărimi, smălţuite şi nesmălţuite, fragmente de mici dimensiuni ale unor cahle smălţuite, sticlă fragmentară, câteva obiecte din fier, în special cuie de diverse mărimi, numeroase oase de animale, o aplică de aur în formă de floare de crin, precum şi un număr de 30 de monede, câteva dintre ele puternic arse secundar. Dintre cele aproape 20 de monede determinabile, pe lângă cea amintită mai sus, au mai apărut piese de jumătate de gros, emise de domnul Moldovei, Alexandru cel Bun, la care se adaugă două monede orientale de bronz.