Peştera cu Oase este situată în sistemul carstic al văii Minişului, pe versantul drept al acesteia, cuprinsă practic, în subteran între Peştera Plopa şi Ponor. Reper: N. 45o 01’; E. 21o 50’. Cartarea acestui sistem de galerii nu a fost tocmai facilă dată fiind complexitatea sistemului carstic din care fac parte. Rezumativ, menţionăm, 3 sectoare importante: 1. Peştera Plopa – sectorul inferior (de la intrarea ...în peşteră până la Sifon), 2. Puţul (de la Sifon la nivelul superior), 3. Peştera cu Oase (sectorul superior). Peştera cu Oase este alcătuită din aproximativ 12 galerii însă reţinem aici galeria numită „Galeria Culcuşurilor” (între poartă şi staţia topo 7), „Panta Strămoşilor” (între staţia topo 7 şi 7a) şi „Sala Mandibulei” (după Panta Strămoşilor). Oasele umane au fost descoperite în Sala Mandibulei (Oase 1 - mandibula) şi Panta Strămoşilor (Oase 2). Sistemul de caroiaj (1 m2) este raportat la staţia topo 7a-7, punctul „0” (planul orizontal) fiind fixat cu o nivelă Laser Mark Magna Pro Level. Luând în considerare topografia zonei, distanţa de la poartă până la staţia 7a (30 m) numărul careurilor a început cu 31, crescând spre staţia 7, cealaltă axă fiind marcată cu literele M–O. Fiecare careu a fost subîmpărţit în patru cadrane (A-D) de la stânga la dreapta şi de sus în jos. În campania 2005 am continuat cercetarea pe suprafaţa deschisă în 2004, practic, pe zona ce suprapune locul în care au fost descoperite oasele umane în anii anteriori. A fost realizat un plan scara 1:10 pe care au fost trecute toate oasele de la suprafaţa depozitului. Fotografia digitală şi fotogrametria au fost de asemenea utilizate, iar cu ajutorul software-ului Photomodeler Pro 5.0® s-a putut obţine un ortoplan al acestei suprafeţe. Materialul osteologic dislocat şi întreg sedimentul rezultat au fost transportate în afara peşterii pentru curăţare, respectiv tamisare/flotare în vederea efectuării analizelor specifice. Situaţia arheologică nu diferă faţă de cea prezentată în urma campaniei din 20041, practic, nici o activitate antropică nu a fost observată în peşteră (artefacte, cărbune, artă parietală sau altele). Astfel, odată cu campania 2005 s-a încheiat cercetarea în acest punct, însă pentru înţelegerea contextului în care au ajuns oasele umane în subteran, atenţia trebuie axată pe etajele superioare ale sistemului carstic, mai ales pe acele galerii cu faună pleistocenă şi depozite sedimentologice ce par neremaniate. Analize interdisciplinare.În urma campaniei 2005 avem în curs de efectuare următoarele analize la: Australian National University, Australia - Electron spin resonance and Uranium-series dating (21 bone/tooth samples, 29 associated sediment samples), University of Bristol, UK - Uranium-series analysis on bone (22 bone samples), University of Bergen, Norway - Uranium-series dating on bone (7 samples), University of Oxford, UK - AMS radiocarbon dating (8 bone/tooth samples), Max Planck Institute, Germany - Stable isotope analysis and ancient DNA (37 bone/tooth samples), University of Vienna, Vienna - AMS radiocarbon dating (25 bone/tooth samples). Obţinerea acestor rezultate şi coroborarea lor, pe de o parte, cu cele din campania 2004 iar pe de alta, cu cele obţinute în alte situri (Mladec, Cioclovina, Peştera Muierii, Velika Pecina,) vor aduce dovezi noi privind momentul pătrunderii şi anatomia primilor oameni moderni în Europa.