Industria materiilor dure animale aparţinând culturilor Cucuteni-Ariuşd şi Wietenberg Cercetările arheologice desfăşurate în campania 2013 în situl preistoric de la Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii”, jud. Harghita (în continuare, PCD) către un colectiv condus de dr. Valeriu Cavruc şi dr. Dan Lucian Buzea (Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna) au prilejuit ...noi observaţii legate de locuirea eneolitică şi a epocii bronzului, ca şi recuperarea unui important lot de materiale arheologice1. Lotul de artefacte aparţinând industriei materiilor dure animale (în continuare, IMDA), atribuit culturilor Cucuteni-Ariuşd şi Wietenberg include piese care provin din complexe şi din stratul de cultură (Complexul 48 – eneolitic; Complexele 15, 32, 51, 52, 328 – epoca bronzului) (vezi raportul de săpătură şi fig. 1-6). IMDA. Date generale. Metodologie. IMDA eneolitică şi din epoca bronzului descoperită la PCD în campaniile 1999-2008 şi 2010-2012 a fost analizată, iar rezultatele publicate în rapoartele din 2009, 2011 şi 2012, ca şi în câteva studii; foarte recent ea a fost inclusă într-un catalog2. Cu prilejul de faţă ne propunem prezentarea rezultatele preliminare ale analizei artefactelor descoperite în campania de cercetări a anului 2013. Lotul analizat cuprinde 7 piese, dintre care 3 aparţin culturii Cucuteni-Ariuşd, faza A2 şi 4 culturii Wietenberg, faza mijlocie (II) (tabelul nr. 1; fig. 7-15, numerotate în continuarea celor incluse în raportul de săpătură, vezi supra). Piesele se păstrează în colecţiile Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe, jud. Covasna (numerele de inventar sunt redate în cuprinsul fişelor din repertoriu, tabelul nr. 1). Starea lor de conservare este în general bună, permiţând efectuarea observaţiilor impuse de studiul lor complex. În prima etapă a studiului s-a realizat clasificarea tipologică, urmată de elaborarea repertoriului lotului, în cadrul căruia fiecare piesă este identificată printr-un indicativ, compus din sigla sitului, numărul etapei de locuire şi numărul curent (exemplu: PCD/I 80); indicativul ţine seama de provenienţa stratigrafică; astfel, cultura Cucuteni-Ariuşd a primit cifra I (fără departajarea pe nivelurile I-III, nesemnificativă în condiţiile existenţei unui lot redus numeric); nivelul atribuit culturii Jigodin a fost desemnat cu cifra II, nivelul atribuit culturii Costişa a fost desemnat cu cifra III, iar cel al culturii Wietenberg cu cifra IV3. Piesele au primit indicative provizorii, formate din sigla sitului, numărul nivelului, numărul de ordine şi anul descoperirii (exemplu: PCD/I 2 – 2013; PCD/IV 5 – 2013). Fiecare artefact a fost tratat după un protocol standard, cu mai multe paliere şi componente, vizând înregistrarea extensivă/ exhaustivă a datelor. Se vizează aspecte precum: materiile prime; starea de conservare (piese întregi, fragmentare/fragmente); tipologia; morfologia; morfometria; urmele de fabricare; urmele de utilizare; formularea ipotezelor relative la rolul funcţional. Fişele artefactelor sunt ordonate pe niveluri/culturi. Fişa standard pune la dispoziţie datele despre artefact în următoarea structură: Indicativ ● Tip ● Cod tipologic ● Categorie (unelte, arme, podoabe, materii prime, accesorii etc.) ● Instituţie deţinătoare/ Colecţie ● Număr de inventar ● Context ● Apartenenţă culturală ● Fig. ● Materie primă ● Stare de conservare (întreg, fragmentar, fragment) ● Descriere (morfologie, date tehnice privind fabricarea, urme de utilizare, rol funcţional prezumat etc.) ● Dimensiuni (mm) ● Bibliografia/Inedit4. Tipologie. Categoriile tipologice reprezentate sunt, în conformitate cu lista tipologică Beldiman 2007: I Unelte; III Podoabe/ Piese de port; V Diverse – Piese tehnice (Deşeuri)5. O piesă (PCD/IV 3 – 2013) fiind unicat, nu se regăseşte în lista tipologică menţionată. Repartiţia cantitativă a tipurilor arată predominarea uneltelor (I A = vârfuri de os, PCD/I 1 – 2013, PCD/I 2 – 2013, PCD/IV 1 – 2013) (N = 3), urmate de piesele din categoria V A = Diverse – Piese tehnice (Deşeuri) (segment şi fragment de ax de corn de cerb, PCD/I 3 – 2013; PCD/IV 4 – 2013) (N = 2), de III D = piese de podoabă/de port (mărgea de Dentalium, PCD/IV 2 – 2013) (N = 1) şi de o piesă fără categorie tipologică definită (aplică zoomorfă de corn de cerb, PCD/IV 3 – 2013 (N = 1). A se vedea datele sintetizate în tabelul nr. 1. Grupele tipologice înregistrează prezenţa a 3 entităţi: I A = Vârfuri (N = 3); III D = Podoabe/Mărgele (N = 1); V A3 = Diverse – Deşeuri (N = 2). Aspecte tehnologice. Ca materii prime şi specii, efectivul dominant este compus din piesele realizate din oase lungi (metapodii) şi late (corp costal) de bovine, cervide, ovicaprine şi/sau porc domestic (N = 3); acelaşi efectiv îl au piesele realizate din corn de cerb (aplică zoomorfă; deşeuri – N = 3); o piesă de podoabă este realizată pe segment de cochilie de gasteropod fosil – Dentalium, N = 1. Analiza artefactelor descoperite în campania 2013 a recurs în mod sistematic, conform procedurilor deja rutinate, la mijloace optice de observare (microscop optic, măriri x10 – x40; microscop digital, măriri x10 – x400); au fost realizate seturi complete de fotografii la diverse scări, inclusiv cu ajutorul microscopului (fig. 7-15)6, completându-se baza de imagini a repertoriului artefactelor din sit, constituită anterior7. Cuantificarea tuturor parametrilor pieselor a completat baza de date elaborată anterior8. Demersul nostru a permis relevarea unor elemente ale «schemelor operatorii» aplicate în fabricarea acestor obiecte, ca şi ale ambianţei tehnologice în care ele se utilizau; unele dintre ele au fost deja sesizate în urma studiului pieselor descoperite anterior; se pot menţiona în acest sens: debitajul osului şi al cornului de cerb prin aplicarea percuţiei directe/cioplirii şi a percuţiei directe/ despicării probabil cu ajutorul toporului sau a unei lame litice; fasonarea prin recurgerea la abraziunea multidirecţională (axială, oblică, transversală); prezenţa banală a instrumentarului de tip I A1, I A9, I A15 – vârfuri utilizate la perforarea pieilor sau împletirea fibrelor; prelucrarea relativ frecventă a cornului de cerb; prezenţa elementelor de podoabă exogene de tipul mărgelei de Dentalium (procurată probabil pe calea schimburilor). Între descoperirile din campania 2013 se remarcă această din urmă piesă, precum şi aplica zoomorfă de corn de cerb, un unicum pe teritoriul României, după datele accesibile la nivelul actual al documentării. Exceptând probabil mărgeaua de Dentalium, piesele se obţineau intra-sit, în mediul domestic, prin procesarea materiilor prime procurate local. Lipsesc dintre descoperirile campaniei 2013 materiile prime neprocesate sau eboşele. Toate situaţiile şi observaţiile menţionate mai sus dovedesc, o dată în plus, derularea în sit a activităţilor domestice rutiniere de prelucrare a materiilor dure animale. Concluzii. Analiza tipologică a pieselor IMDA descoperite în situl de la Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc – „Dâmbul Cetăţii” a permis: completarea reperelor repertoriului tipologic IMDA al culturii Cucuteni- Ariuşd şi al culturii Wietenberg din spaţiul intracarpatic; se remarcă aici prezenţa pieselor simbolice, respectiv a mărgelei de Dentalium şi a aplicei zoomorfe de corn de cerb, tip nesemnalat anterior între descoperirile IMDA din sit şi, aparent, nici în alte situri ale culturii respective (Wietenberg, faza II); identificarea unor genuri de activităţi domestice derulate în sit, ilustrate prin prezenţa unor artefacte specifice prelucrării materiilor dure animale (cazul deşeurilor de corn de cerb); procesarea curentă a unor materii prime precum pieile animalelor domestice sau vânate, fibrele vegetale şi/sau animale (ocupaţii atestate prin prezenţa vârfurilor de os); verificarea cu succes, o dată în plus şi dacă mai era necesar, a fiabilităţii sistemului tipologic elaborat pentru artefactele MDA preistorice din spaţiul românesc (lista Beldiman 2007)9. Deşi redus numeric, reflectând amploarea cercetărilor derulate în 2013, lotul IMDA studiat furnizează noi repere tipologice, paleotehnologice şi cultural-cronologice importante pentru abordarea complexă şi extensivă a manifestărilor civilizaţiei şi culturii comunităţilor intracarpatice eneolitice (cultura Cucuteni-Ariuşd) şi aparţinând epocii bronzului (cultura Wietenberg), ale căror artefacte au putut fi, cu acest prilej, analizate în mod sistematic. Repertoriu. Datele din cuprinsul fişelor sunt redate tabelar cu acest prilej (tabelul nr. 1), ele fiind structurate după reperele: indicativ, tip, trimitere la figură, instituţie deţinătoare, număr de inventar, contextul descoperirii, cultură şi fază, descriere, morfometrie. Toate piesele sunt inedite la momentul redactării acestui text; un articol detaliat va fi publicat în cuprinsul numărului 17 al revistei Angustia, 2013, care va apărea probabil la începutul anului 2014. Mulţumiri. Desenele publicate în acest articol au fost realizate de Eva Délczeg, desenator în cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe, căreia îi adresăm mulţumiri şi pe această cale. Abrevieri. BAR – British Archaeological Reports; CCAR – Cronica cercetărilor arheologice din România; CD – Calibrul distal; Diam – diametru; ED – Extremitatea distală; EP – Extremitatea proximală; IMDA – Industria materiilor dure animale; L – Lungimea; L tot – Lungimea totală; Lăţ – Lăţimea; LPA – Lungimea părţii active; MNCR – Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe, jud. Covasna; PCD – Păuleni-Ciuc-„Dâmbul Cetăţii”; PM – Partea mezială; PP – Partea proximală; R – rază (de corn de cerb); S – Secţiunea.