Campania anului 2016 s-a desfăşurat în perioada 1-30 iulie. Din cauza lipsei suportului financiar din partea Muzeului Naţional al Banatului Timişoara (în calitate de instituţie organizatoare) inclusiv prin refuzarea asumării cererii de finanţare pentru accesarea fondurilor oferite de Ministerul Culturii pentru cercetările arheologice sistematice, obiectivele iniţiale ale campaniei (cuprinse în planul anual) s-a...u modificat. Suportul financiar oferit de Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie din Hunedoara a putut susţine o echipă de cercetare formată din 6 specialişti. Astfel, ţinta principală a fost finalizarea unităţii de cercetare S1 din cadrul movilei M.3, ducând astfel la obţinerea şi documentarea unui profil magistral din cadrul movilei. Prima etapă a fost curăţarea profilelor conservate din campania precedentă. Cercetarea a vizat apoi săparea nivelului 3 din stratigrafia tumulului din laturile de vest şi de est ale unităţii de cercetare. În capătul de vest, în carourile 7 şi 8, sub nivelul 3, au fost surprinse aglomerări de fragmente ceramice ce ţineau de complexul C2 (aglomerări numite provizoriu în cadrul campaniei de cercetări complexul C4), împrăştierea lor fiind datorată cel mai probabil prăbuşirii rugului/structurii de lemn cercetată în 2015. Toate fragmentele ceramice descoperite aparţin etapei a III-a a culturii Coţofeni. Îndepărtarea resturilor structurii de bârne arse din rugul cercetat în 2015 (complexul C2) a dus la identificarea imediat dedesubt şi spre nord (observaţie făcută şi în campania precedentă) a unei aglomerări de oase calcinate. Curăţarea atentă a grundriss-ului secţiunii a relevat faptul că oasele calcinate respective erau dispuse într-o alveolare, plasată în carourile 6 şi 7, suprapusă de profilul nordic al unităţii de cercetare, numită de noi complexul C5. Toată umplutura prelevată din acest complex arheologic a fost transportată la Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie din Hunedoara, unde a fost flotată. Prin acest demers a fost diminuată pe cât posibil pierderea de fragmente osteologice. O analiză preliminară asupra acestor resturi osoase, efectuată de Kathryn Grow Allen (University of Buffalo) a relevat că majoritatea resturilor osoase sunt umane, provenind de la, cel mai probabil, doi indivizi. Relaţia stratigrafică directă cu complexul C2 poate fi un argument destul de solid pentru susţinerea unei contemporaneităţi între cele două complexe (C2 şi C5). Complexul C5 a fost săpat în nivelul 4, tăindu-l. La limita dintre carourile 7 şi 8 având direcţia N-S, la fel ca şi latura scurtă a rugului de bârne din C2, a fost identificat un şanţ de fundaţie (numit complexul C6), format din două tronsoane, fiecare tronson adăpostind o groapă de stâlp (C6A în tronsonul nordic şi C6B în cel sudic). Groapa C6A este suprapusă şi tăiată de profilul nordic al secţiunii S1. Şanţul de fundaţie era situat dedesubtul fragmentelor de bârnă cu numerele 13, 14, 16, 17, 18 din campania anului 2015. Practic complexul C2 s-a dezvoltat în cadrul nivelului 4, tăindu-l pe aceasta. Nivelul 4 prezintă acelaşi tip de pantă ca şi celelalte niveluri superioare lui, fiind mai gros în zona centrală a movilei. Amenajarea C2 s-a făcut prin săpare în nivelul 4, în zona în care acesta era mai gros bârnele fiind sprijinite pe marginile gropii, iar în zona vestică unde nivelul 4 era şi mai subţire şi prezenta o pantă descendentă a fost amenajat complexul C6 cu scopul de a orizontaliza şi sprijini rugul/structura de bârne. Nivelul 4 avea culoare brună fiind dens, lutos. În cadrul său au fost identificate puţine materiale arheologice (fragmente ceramice izolate, fragmente osteologice, piese litice). Sub acest nivel a fost identificată partea superioară a nivelului steril arheologic care prezenta crachelurile albe identificate şi în celelalte sectoare ale sitului (movilele M1 şi M4) datorate straturilor de marnă de dedesubt. Profilul nordic a fost documentat în cadrul său fiind vizibile complexele C1, C2, C5 şi C6. Profilele unităţii de cercetare au fost conservate cu solul excavat în cursul campaniei de cercetare. Materialul arheologic a fost curăţat şi depozitat la Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara.