.
Silvaşu de Jos | Comuna: Haţeg | Judeţ: Hunedoara | Punct: Dealu Ţapului | Anul: 2016
Anul:
2016
Epoca:
Neolitic, eneolitic, tranziţie la bronz
Perioade:
Eneolitic
Categorie:
Religios, ritual şi funerar
Tipuri de sit:
Necropolă tumulară
Județ:
Hunedoara
Localitate:
Silvaşu de Jos
Comuna:
Haţeg
Punct:
Dealu Ţapului
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Bunoiu Victor Direcţia Judeţeană pentru Cultură Timiş
Diaconescu Dragoş responsabil Muzeul Banatului, Timişoara
Grow Allen Kathryn University of Buffalo
Muscalu - Crețescu Amina
Rusu Aurelian
Suciu Cosmin Ioan Muzeul Banatului, Timişoara
Tincu Sorin Muzeul de Arheologie, Istorie și Etnografie Hunedoara
Cod RAN:
Raport:

Campania anului 2016 s-a desfăşurat în perioada 1-30 iulie. Din cauza lipsei suportului financiar din partea Muzeului Naţional al Banatului Timişoara (în calitate de instituţie organizatoare) inclusiv prin refuzarea asumării cererii de finanţare pentru accesarea fondurilor oferite de Ministerul Culturii pentru cercetările arheologice sistematice, obiectivele iniţiale ale campaniei (cuprinse în planul anual) s-a...u modificat. Suportul financiar oferit de Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie din Hunedoara a putut susţine o echipă de cercetare formată din 6 specialişti. Astfel, ţinta principală a fost finalizarea unităţii de cercetare S1 din cadrul movilei M.3, ducând astfel la obţinerea şi documentarea unui profil magistral din cadrul movilei. Prima etapă a fost curăţarea profilelor conservate din campania precedentă. Cercetarea a vizat apoi săparea nivelului 3 din stratigrafia tumulului din laturile de vest şi de est ale unităţii de cercetare. În capătul de vest, în carourile 7 şi 8, sub nivelul 3, au fost surprinse aglomerări de fragmente ceramice ce ţineau de complexul C2 (aglomerări numite provizoriu în cadrul campaniei de cercetări complexul C4), împrăştierea lor fiind datorată cel mai probabil prăbuşirii rugului/structurii de lemn cercetată în 2015. Toate fragmentele ceramice descoperite aparţin etapei a III-a a culturii Coţofeni. Îndepărtarea resturilor structurii de bârne arse din rugul cercetat în 2015 (complexul C2) a dus la identificarea imediat dedesubt şi spre nord (observaţie făcută şi în campania precedentă) a unei aglomerări de oase calcinate. Curăţarea atentă a grundriss-ului secţiunii a relevat faptul că oasele calcinate respective erau dispuse într-o alveolare, plasată în carourile 6 şi 7, suprapusă de profilul nordic al unităţii de cercetare, numită de noi complexul C5. Toată umplutura prelevată din acest complex arheologic a fost transportată la Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie din Hunedoara, unde a fost flotată. Prin acest demers a fost diminuată pe cât posibil pierderea de fragmente osteologice. O analiză preliminară asupra acestor resturi osoase, efectuată de Kathryn Grow Allen (University of Buffalo) a relevat că majoritatea resturilor osoase sunt umane, provenind de la, cel mai probabil, doi indivizi. Relaţia stratigrafică directă cu complexul C2 poate fi un argument destul de solid pentru susţinerea unei contemporaneităţi între cele două complexe (C2 şi C5). Complexul C5 a fost săpat în nivelul 4, tăindu-l. La limita dintre carourile 7 şi 8 având direcţia N-S, la fel ca şi latura scurtă a rugului de bârne din C2, a fost identificat un şanţ de fundaţie (numit complexul C6), format din două tronsoane, fiecare tronson adăpostind o groapă de stâlp (C6A în tronsonul nordic şi C6B în cel sudic). Groapa C6A este suprapusă şi tăiată de profilul nordic al secţiunii S1. Şanţul de fundaţie era situat dedesubtul fragmentelor de bârnă cu numerele 13, 14, 16, 17, 18 din campania anului 2015. Practic complexul C2 s-a dezvoltat în cadrul nivelului 4, tăindu-l pe aceasta. Nivelul 4 prezintă acelaşi tip de pantă ca şi celelalte niveluri superioare lui, fiind mai gros în zona centrală a movilei. Amenajarea C2 s-a făcut prin săpare în nivelul 4, în zona în care acesta era mai gros bârnele fiind sprijinite pe marginile gropii, iar în zona vestică unde nivelul 4 era şi mai subţire şi prezenta o pantă descendentă a fost amenajat complexul C6 cu scopul de a orizontaliza şi sprijini rugul/structura de bârne. Nivelul 4 avea culoare brună fiind dens, lutos. În cadrul său au fost identificate puţine materiale arheologice (fragmente ceramice izolate, fragmente osteologice, piese litice). Sub acest nivel a fost identificată partea superioară a nivelului steril arheologic care prezenta crachelurile albe identificate şi în celelalte sectoare ale sitului (movilele M1 şi M4) datorate straturilor de marnă de dedesubt. Profilul nordic a fost documentat în cadrul său fiind vizibile complexele C1, C2, C5 şi C6. Profilele unităţii de cercetare au fost conservate cu solul excavat în cursul campaniei de cercetare. Materialul arheologic a fost curăţat şi depozitat la Muzeul de Arheologie, Istorie şi Etnografie Hunedoara.

English Abstract:

Due to the lack of financial support from National Museum of Banat, the annual research plan was shorted and, consequently, the 2016 excavation campaign from Silvaşu de Jos-Dealu Ţapului was focused on finishing the research unit S1/2015-2016 from mound M3. Thus, a complete profile of the mound was obtained and documented.
In the eastern and western sides of the trench S1/2015-2016, layer no. 3 was excavated and thus the western edge of feature C2 was reached. Here, more other Coţofeni III sherds were discovered. Beneath the feature C2 (a beam structure/pile excavated in 2015 associated with ceramic pots) were identified features C5 (an oval shallow pit which contains cremated bones coming from at least two human individuals) and C6 (a foundation ditch containing two post-holes, built in the western side of feature C2 for ensuring a horizontal position of this beam structure).
The oldest layer of the mound was labeled as layer no. 4 (dark brown, clayish and dense) and contains very scarce archaeological artifacts.

Bibliografie:

Diaconescu et al 2016 Dragoş Diaconescu, Sorin Tincu, Cosmin Ioan Suciu, Aurelian Rusu, Andrei Georgescu, Raluca Maria Giorgi, Christine Harnischfeger, Iulian Leonti, Alexandru Hegy, Silvaşu de Jos, oraş Haţeg, jud. Hunedoara, punct – Dealu Ţapului, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România – campania 2015, 2016, 85-86.


Diaconescu, Tincu 2016 Dragoş Diaconescu, Sorin Tincu, Consideraţii arheologice privind necropola tumulară de la Silvaşu de Jos-Dealu Ţapului (oraş Haţeg, jud. Hunedoara), în Analele Banatului XXIV, 2016, 107-141.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
INP
Limba:
RO