Situl - o aşezare nefortificată din prima epocă a fierului, cultura Babadag I-II - se află pe un martor de eroziune (Popină), de formă triunghiulară (circa 120 x 80 m), cu înălţimea de 8 - 10 m faţă de luncă, aflat aproape de terasa înaltă din dreapta râului Buzău, la aproximativ 1 km spre NV de şoseaua Brăila - Focşani; o parte a sitului a fost distrusă de o cazemată şi tranşee de război. În afara săpăturilo...r anterioare, a mai rămas de cercetat o suprafaţă de 800 - 900 m2. În campania din anul 2000 s-a cercetat o suprafaţă de 120m2, identificându-se, cel puţin, 10 complexe: un bordei, o locuinţă de suprafaţă, o vatră exterioară şi 7 gropi (alte 5 gropi sunt probabile, dar numai după epuizarea săpăturilor se va vedea dacă petele cenuşii indică guri de gropi sau doar depuneri de cenuşă cu rare materiale arheologice). Întrucât majoritatea complexelor n-au fost săpate în întregime, materialul arheologic recoltat nu este nici prea bogat şi nici prea variat: fragmente de vase ceramice, câteva unelte şi oase de animale în cantitate modestă. Dintre tipurile de vase remarcăm: a) vasele de provizii şi borcanele din argilă comună, cu proeminenţe şi brâuri în relief alveolate; b) vasele mari bitronconice, uneori cu mijlocul bombat, prevăzute cu proeminenţe conice, unele ornamentate cu benzi de linii incizate sau în val; c) vasele cu gura trompetiformă, unele având caneluri orizontale pe gât; d) castroanele şi străchinile tronconice cu gura invazată, unele decorate cu linii oblice incizate şi caneluri oblice pe buză; e) ceştile şi cănile, unele cu umărul pronunţat şi toarte supraînălţate, decorate cu benzi şi triunghiuri incizate ori cu cercuri concentrice şi tangente, incizate sau imprimate etc. Marea majoritate a vaselor ceramice se încadrează în etapa Babadag II, dar există un procent semnificativ şi din faza Babadag I. În strat s-au identificat şi câteva fragmente de vase tipice pentru cultura Noua II (îndeosebi de la ceşti), cât şi de vase getice timpurii sau de amfore greceşti, din sec. IV - III a. Chr. Piesele au intrat în patrimoniul Muzeului Brăilei. Planşa 62