Proiectul de cercetare pluridisciplinară a castrului Mălăieşti vizează studierea impactului pe care l-a avut armata romană într-un teritoriu nou cucerit, situl încadrând-se în limitele cronologice 102/6-118 p. Chr. Ca urmare a interpretării planului detaliat al structurii interne a fortificaţiei rezultat din prospecţiunile geofizice, a fost stabilit obiectivul celei de-a doua etape a proiectului de cercetare ...Castrul şi băile romane de la Mălăieşti (2016-2020), anume săparea exhaustivă a unei barăci -nota 1-. În acest fel se are în vedere analiza comparativă a două clădiri cu funcţii diferite, care au fost cercetate exhaustiv: o baracă, respectiv o baie publică. Sondarea barăcilor dovedite a fi apaţinut praetentura sinistra -nota 2-, a început în anul 2011, prima campanie, cu ocazia investigării laturii de Est a castrului. Aceasta a fost intersectată prin secţiunea S 2 (lungime 50 x 2 metri). Elementele identificate au fost o fossa fastigata, baza valului consolidat cu murus caespiticius, via sagularis şi pereţii de chirpici ai barăcii B2. Săpătura a fost extinsă spre nord prin suprafeţe succesive, S4/2011 (10 x 10 metri), respectiv S4` (extinderea spre Nord a S4), ajungându-se la o suprafaţă de 11 metri Est-Vest,14 metri Nord- Sud). Am continuat cercetarea suprafeţei S4 (12 x 11 m), situată la nord de S2 (50 x 2 m). Perpendicular pe axul secţiunii S2, orientate în prelungirea spre sud a suprafeţei S 4, în cursul campaniei anterioare, au fost proiectate 10 suprafeţe de 5 x 5 m, dispuse pe două şiruri de 5 suprafeţe, orientate N-S. Între acestea s-au păstrat martori laţi de 0,5 m. În vederea înregistrării mai facile a datelor, cele zece suprafeţe au primit un indicativ general S7, purtând sigle de la S7.1 la S.7.10. Pentru o acoperire cât mai eficientă a spaţiului investigat s-au cercetat suprafeţele cu numerotare impară. Ulterior, am decis deschiderea suprafeţei S7.6, situată între S2, S7.1 şi S7.7. În cursul acestei campanii a fost deschisă întreaga suprafaţă S7, prin unificarea a şase suprafeţe (S7.1-3, respectiv S7.6-8). Suprafeţele dinspre Sud (S7.4, S7.5, S7.9 şi S7.10), cu care se intenţiona săparea porţiunii până la via praetoria nu au mai fost cercetate întrucât săpăturile au fost direcţionate către Vest astfel încât să poată fi cercetată integral baraca B3. Suprafaţa rezultată în urma extinderii S4, cumulată cu cea din S2, reprezintă un total de 14 x 11 metri. În cursul acestei campanii am avut în vedere finalizarea cercetării întregii suprafeţe S4+S2+S7 (rezultată în urma demontării martorilor dintre S7.1, S7.3, S7.6-8 şi a extinderii în arealul S7.2. Suprafaţa rezultată a S7 este de 16,5 x 11 metri. Astfel am putut realiza conectarea următoarelor suprafeţe: S4 , a segmentului corespunzător din S2, precum şi a noii suprafeţe S7, obţinută prin demontarea celor şase suprafeţe (5 x 5 metri) cu indicele S7. În urma clarificărilor planimetrice, obţinute doar prin corelarea cu rezultatele prospecţiunilor GPR, am optat aşadar pentru cercetarea exhaustivă a barăcii B3. În acest scop săpătura a a fost extinsă în suprafaţă pe direcţia Est – Vest prin deschiderea suprafeţelor S8.1-8 (5 x 5 metri cu martori de 50 cm). Suprafaţa deschisă, având forma literei „L”, măsoară acum 30 x 11 metri Nord –Sud, respectiv 21,5 x 10 metri Est-Vest, În cursul campaniei anteriorare observam faptul că pe aliniamentul Nord-Sud am identificat de structuri constructive aparţinând a patru barăci, mai exact porţiuni importante din camerele centurionilor. Elementele constitutive ale barăcii B3 erau la momentul respectiv următoarele: Din baraca B3 am putut pune în evidenţă traiectele parţiale ale pereţilor P9-P12, respectiv gropile G1-G6). Consideram prematură atribuirea barăcii B2 sau barăcii B3, a traiectelor unor presupuşi pereţi P7-P8. În acest stadiu, datorită faptului că traiectele amprentelor P7 şi P8 se intersectează în unghi drept cu rigola vestică a via sagularis de pe latura estică a castrului, precum şi datorită compoziţiei foarte asemănătoare a acestora, putem presupune că aceste şanţuri au putut fi rigulele unui drum care separau barăcile B2 şi B3. Rămâne ca cercetările din campania viitoare să confirme acest lucru. Prima casetă cercetată potrivit planificării noastre a fost S7.7. Pe suprafaţa acesteia am descoperit o structură aparent atipică dată de aliniamentele pereţilor P10-P13. P10, orientat N-S, identificat pe o lungime de 2 metri, se închide în unghi drept, în forma literei „T”, cu P11, a cărui limită estică nu s-a conturat cu claritate datorită faptului că cercetarea în suprafaţa S7.2 nu a fost finalizată, astfel încât să putem preciza limita sudică a barăcii. P11, la rândul său se închide în unghi drept, sub aspectul unui colţ de compartimentare, cu P12, care pare a fi limita vestică a camerei centurionului. La 40 cm Sud de intersecţia în unghi drept cu P11, P12 se intersectează în unghi drept cu P13, care a putut fi cercetat până la mijlocul suprafeţei S8.1, unde se poate observa delimitarea sa în unghi drept cu P14, orientat Nord-Sud. Din această zonă, între traiectele paralele ale P15 şi P9, la un interval de aproximativ 4,5 metri au fost identificaţi pereţii P14, P16, P17, P18, P19 (orientaţi Nord-Sud) şi care delimitează 5 contubenia). Dimensiunile acestor încăperi sunt 4,5 x 3,5 metri. Putem presupune, sub rezerva verificărilor următoare, faptul că spaţiile adiacente acestor contubernia, delimitate prin amprente conturate mai superficial, respectiv porticul era situat aliniamentul sudic al barăcii. În vederea clarificării unor detalii privind arealul sud-estic al barăcii, în cursul campaniei din 2018, va fi deschisă o suprafaţă la Sud de S8.1, urmând ca majoritatea eforturilor să fie concentrate în poţiunea vestică în vederea delimitării restului barăcii. Întreaga suprafaţă a fost acoperită cu material geotextil şi un strat subţire de pământ. Materialul descoperit a constat în majoritate din ceramică (amfore, ceramică de uz comun de import şi produsă local, câteva fragmente de terra sigillata, fragmente din vase de sticlă). Circulaţia monetară se înrcrie de asemenea în parametri deveniţi clasici pentru castrul de la Mălăieşti: Sestert Titus (AD 80-81), as Nerva (AD 96-98), sestert Traian (AD 112-114), 2 sesterti Traian (AD 114-116), dupondius Traian (AD 114-116), Monedă bronz emisă în Bithynia Traian şi un bronz monetiform . Dacă estimările noastre sunt corecte atunci obiectivul proiectului nostru de cercetare este atins în proporţie de peste 50%. Estimăm aşadar ca cercetarea acestui obiectiv să poată fi finalizată la finele campaniei din anul 2019.