Primele cercetări pe „Dealul Mănăstirii=Klastrom domb” de la Sântion, com. Borş, jud. Bihor au avut loc în 1955. Săpăturile de atunci au demonstrat existenţa aici a unui tell din epoca bronzului, care a fost atribuit pe baza materialului arheologic culturii Otomani. Nivelele sale superioare au fost deranjate de 15 morminte medievale. Într-un alt sondaj, al cărui loc nu a putut fi identificat, au fost descoperit...e numeroase fragmente ceramice aparţinând secolelor XI-XV (102). În cadrul proiectului de cercetare Living in the bronze age tell settlements. A study of settlement archaeology at the eastern frontier of the Carpathian Basin (CNCS – UEFSCDI – PN-II-ID-PCE-2012-4020) Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea în colaborare cu Institutul de Arheologie şi Istoria Artei din Cluj Napoca au reluat în luna august a anului 2015 cercetările arheologice în acest punct prin deschiderea a două unităţi de cercetare (103). În S I (6 x 3 m), amplasată în centrul movilei, au fost identificate urmele mănăstirilor medievale, amintite de documente începând cu anul 1215, şi o cistă zidită din cărămidă cu două morminte. Neavând elemente de inventor, datarea mormintelor din cistă cefalică s-a putut face numai pe baza analogiilor din Transilvania şi Ungaria, unde acest tip de construcţie funerară se încadrează între secolele XII-XV. Săpătura din această unitate s-a oprit pe nivelul din epoca bronzului. În cea de-a doua suprafaţă (S II: 6x3 m), situată pe marginea sudică a tell-ului înspre râul Crişul Repede la 24 m de S I, am surprins mai multe nivele medievale dar fără să identificăm structuri sau morminte. O amenajare medievală (foarte probabil un şanţ) a deranjat nivelele din epoca bronzului (Fig. 1/1). Astfel primul nivel aparţinând epocii bronzului, notat cu Cx 7, a fost surprinse abia la adâncimea de 0,95 m pe lăţimea de 3 m a S II şi pe o lungime de maxim 1,30 m. Din Cx 11 a fost prelevată o probă AMS care a oferit 1889-1693 (cal BC 2σ). Materialul ceramic este caracteristic pentru ceea ce definim astăzi ca fiind stilul Otomani II (104). O surpriză a reprezentat-o structura notată de noi cu Cxt. 12, care prezenta amprentele unor scânduri late de lemn. Podele de lemn au fost descoperite în campania anului 2016 şi în tell-ul de la Toboliu-Dâmbu Zănăcanului aflat la circa 7 km în linie dreaptă (105). Cercetările s-au oprit pe Cx 12 şi Cx 13. Fondurilor modeste care ne-au stat la dispoziţie, dar mai ales concentarea efortului membrilor echipei proiectului nostru spre investigarea magnetometrică a tell-urilor de la Sălacea, Otomani-Cetăţuie, Crestur, Săcuieni, Sântion şi Toboliu, a făcut ca în campania din septembrie-octombrie 2016 de la Sântion să continuăm săpăturile doar în S II. Aşa cum precizam în raportul de anul trecut, şanţul medieval a afectat cea mai mare parte din S II (Fig. 1/1), rămânând intactă doar o porţiune de 3x1,30 m. Golirea parţială a şanţului ne-a permis cunoaşterea depunerilor de epoca bronzului până la o adâncime de 2,50 m. Astfel am putut controla mult mai uşor care este grosimea podelelor şi a umpluturilor dintre ele. Ca şi în campania precedentă (Cx 12), locuinţa denumită Cx 16 prezenta o podea realizate din scânduri late de până la 30 cm (Fig. 1/2). Ele aveau o orientare identică cu cele surprinse în Cx 12. Probabil este o refacere a aceleiaşi locuinţe. Cx 19 reprezintă o podea din lut bine tasat pe care am indentificat o mică vatră de foc (Cx 20). Toată această structură este o refacere a unei alte locuinţe (Cx 22) care avea în acelaşi loc o vatră cu urme intense de ardere (Cx 21), realizată şi ea pe un pat simplu din lut. Cercetările din toamna anului 2016 de la Sântion s-au oprint pe podeau de lut Cx 26 (Fig. 1/1). Grosimea unităţilor stratigrafice săpate este de 52 cm. În privinţa materialului arheologic descoperit se remarcă mai multe căni întregi şi fragmente de vase reconstituibile, precum şi câteva unelte de os. Formele şi ornamentele recipientelor sunt caracteristice stilului ceramic Otomani II.