| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Crişan | Ioan | Muzeul "Ţării Crişurilor", Oradea | |
| Dumitraşcu | Sever | Universitatea din Oradea | |
| Stanciu | Simona | Universitatea din Oradea |
A fost cercetat, un mormânt de inhumaţie. Mormântul a fost descoperit (între m 28-30 ai secţiunii magistrale în caseta aferentă), la 0,78 m adâncime de la actualul nivel de călcare, în poziţie chircită, aşezat pe partea stângă, orientat cu capul spre vest, şi având în zona cervicală un şirag de mărgele din alabastru. Mormântul a pătruns în lutul galben virgin, tăind nivelul de călcare antic, anterior, marcat ş...i, sub schelet, de pigmenţi de ceramică şi bulgări de chirpic ars de culoare roşie. Scheletul, distrus datorită umidităţii şi acidităţii solului, căruia îi lipseşte bazinul şi scapula, aparţinea unui adult în vârstă de 35-40 ani. Craniul a fost parţial restaurat (capacitatea craniană cca. 1300 cm3) şi indică mai degrabă un caracter arhaic decât unul patologic (policheratie). Mărgelele (de formă bipiramidală trunchiată, cu perforaţie cilindrică centrală longitudinală) înscriu mormântul în cadrul descoperirilor similare neo-eneolitice de pe teritoriul României, dar cu mărgele de lut sau aramă (cea mai apropiată analogie o prezintă un mormânt neo-eneolitic de la Oradea-Salca. Alabastrul din care s-au lucrat mărgelele (mineral autigen) pare a proveni din orizonturile de gips eocene de pe bordura Depresiunii Transilvane (Huedin sau Şimleul Silvaniei ?) Mărgelele au fost purtate în primul rând ca podoabă dar nu exclus şi cu rol magic sau mai degrabă apotropaic (?). Mormântul poate fi atribuit cu cea mai mare probabilitate culturii neolitice Criş târzii (Criş III), în aşezare fiind descoperit un bordei aparţinând nivelului târziu a acestei culturi.
