| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Iosipescu | Raluca-Georgeta | responsabil | Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional, Bucureşti |
| Iosipescu | Sergiu | Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional, Bucureşti |
Campania arheologică s-a subordonat nevoilor de cercetare istorică ale proiectului de restaurare al palatului brâncovenesc. Chestiunile ridicate de proiect aveau în vedere, în primul rând, vechimea şi etapele de construcţie ale edificiului atâta vreme cât se ştia că domeniul Sâmbetei de Sus, anterior o curie nobiliară, fusese zălogit marelui vornic Preda Brâncoveanu, la 1653, de principesa văduvă Susanna Lorant...fy şi Brâncovenii stăpâniseră aici până la moartea ultimului reprezentant direct al familiei în 1832. Săpăturile s-au concentrat asupra palatului brâncovenesc practicându-se patru casete interioare şi trei casete exterioare. La adâncimi variind între 1,10 - 1,70 m aceste casete au surprins un nivel de pietriş compact, aparţinător vechiului pat de dejecţie al pârâului Sâmbetei peste care s-a depus loessul şi s-a format humusul actual. Secţiunile interioare din cele două beciuri ale palatului - unul mare cu pilon central, altul mai mic cu boltă în leagăn (arc-de-cloâtre) - au relevat o fază unică de construcţie a acestor beciuri, încadrată larg până acum, după sistemul constructiv, în secolele XVII-XVIII. O altă casetă interioară, în încăperile din colţul nord-vestic al palatului, a arătat absenţa fundaţiilor pereţilor despărţitori din această zonă a edificiului lipsită de beciuri, ceea ce ar putea sugera şi o eventuală extindere spre vest a întregii construcţii, sugestie susţinută şi de anumite inabilităţi în rezolvarea amenajarea scării. Casetele exterioare au scos la iveală substrucţia de zidărie care lega picioarele balconului închis de pe latura nordică a palatului, adâncimea fundaţiilor şi sistemul constructiv al umblătoarei de pe latura sudică a edificiului.
