În cursul anului 2011, prioritatea principală cu privire la situl în discuţie a vizat prelucrarea materialului arheologic (respectiv spălare, întregire, marcare şi prelucrarea statistică integrală). Prelucrarea s-a desfăşurat în laboratoarele Complexului Muzeal Naţional Moldova, rezultând câteva vase cucuteniene pictate care au putut fi refăcute. Ca şi în anul anterior, 2010, prelucrarea statistică a materialel...or spălate a fost finanţată din venituri proprii. In total în baza de date au fost introduse 16.000 de fragmente, provenind din săpăturile arheologice efectuate în intervalul 2001-2010. Pe baza acestora, cele trei mari categorii ceramice sunt reprezentate astfel: ceramica uzuală (17,45%), ceramica semifină (64,58%), ceramica fină (17,45%). Din păcate, puţine vase din cele descoperite au putut fi reconstituite sau restaurate, motivul principal fiind fragmentarea excesivă a materialului descoperit. Cea mai mare parte a ceramicii semifine şi fine este decorată cu pictură tricromă pe o faţă sau pe ambele feţe, unele fiind acoperite doar cu o pictură roşie. Categoriile semifină şi fină prezintă o varietate mai mare de forme, dar motivele decorative nu au putut fi întotdeauna reconstituite din cauza fragmentării. Prelucrarea statistică (forme, decor) a avut în vedere în primul rând analiza fragmentelor provenind din complexele investigate (locuinţe, bordeie, şanţ). Pe lângă preocuparea privind prelucrarea materialului ceramic am avut în vedere şi extinderea investigaţiilor privind diferite tipuri de alte artefacte. Astfel, mai multe probe din piese de cupru descoperite în anii anteriori au fost trimise spre analiză la un laborator de specialitate din Germania. Tot în Germania au fost trimise şi câteva probe de cărbune descoperite în bordeie pentru analiză radiocarbon. În luna iunie 2011, colegii G. Bodi şi R. Pîrnău au prelevat probe de pământ pentru analize pedologice şi palinologice. Din păcate probele analizate nu au permis identificarea urmelor de polen care să permită reconstituirea mediului antropic cucutenian. Analizele pedologice efectuate au precizat caracteristicile solului specific zonei (de tip faeoziom cambic; cu apariţii insulare ale faeoziomurile stagnice, rendzinele, litosolurile, etc.), ca şi a celui din arealul aşezării (litosol şi rendzina calcarică scheletică (P1)1. Totodată a fost finalizată şi analiza materialului faunistic descoperit în intervalul 2001-2010. Astfel, din cele 8205 piese, 7236 au putut fi determinate pânã la gen şi chiar specie, fiind identificate mamifere, pãsãri, reptile (chelonieni) şi moluşte (lamelibranhiate şi gasteropode). Mamiferele reprezintă 22,67% din totalul pieselor determinate, predominând resturile de la mamiferele domestice (84%), cele sălbatice întrunind un procentaj mult mai scăzut, de doar 16%. Dintre mamiferele domestice predomină porcinele, urmate de bovine, ovicaprine şi câine. Referitor la mamiferele sălbatice, mai bine reprezentaţi sunt cerbul, urmat de mistreţ şi cãprior, sporadic fiind întâlnite şi alte specii (lupul, pisica, ursul, castor, jder, bourul). Moluştele, reprezentate de diferite specii ale genului Unio şi melcul comun (Helix pomatia) reprezintă 76,16% din întregul material determinat. Reptilele sunt reprezentate prin nouã fragmente de plastron, aparţinând probabil chelonianului Emys orbicularis. Douã fragmente de humerus provin de la douã specii de păsări acvatice diferite. Pe baza acestei analize, având în vedere zona restrânsă care a fost cercetată şi din care a provenit materialul analizat, se poate formula ipoteza că membrii comunităţii de la Ruginoasa erau implicaţi mai ales în creşterea porcinelor (şi a bovinelor), vânătoarea constituind doar o activitate sporadică, iar în timpul anotimpului cald, necesarul de alimentaţie era completat şi prin culegerea moluştelor.