Cercetarea sitului de epoca bronzului de la Rotbav, întreruptă din 2010, a fost reluată în anul 2013, fiind finanţată în continuare de către Ministerul Culturii. Campania de săpături arheologice s-a desfăşurat între 13 august si 13 septembrie 2013, timpul efectiv de săpătură fi ind doar de 10 zile, restul fi ind destinat prelucrării materialului rezultat în urma cercetărilor. A fost deschisă o secţiune de 5 x 5... m în zona cenuşarului, în continuarea celor din anii anteriori, în acelaşi sistem de reţea de secţiuni, stabilit în 20051, pentru a surprinde marginile de vest şi de sud ale acestei depuneri. S-a constatat însă că acesta se întinde pe un spaţiu mai mare decât cel presupus. Depunerea cenuşarului2 se subţiază înspre vest şi sud, dar mai e încă vizibilă în profi l. E posibil astfel ca diametrul cenuşarului să depăşească 20 de metri. Stratigrafi a documentată a confi rmat observaţiile din anii anteriori: unui strat de locuire aparţinând aşezării Gáva, de culoare cenuşie, pigmentat cu chirpic roşu, cu material ceramic bogat, îi urmează un strat de culoare maronie-galbenă, cu mai puţin chirpic, conţinând o cantitate mică de material ceramic şi osteologic, aparţinând locuirii Noua târzii, care suprapune cenuşarul. Acesta din urmă aparţine unei locuiri Noua timpurie. Cum s-a observat şi în anii trecuţi, depunerea alcătuind cenuşarul este de culoare grideschisă şi are o consistenţă extrem de solidă, putând fi săpată doar cu ciocane şi târnăcoape. Nu există deosebiri semnifi cative de culoare şi consistenţă în depunere, nu se pot diferenţia optic zone diferite în interiorul cenuşarului. În medie, grosimea cenuşarului este de 40 cm, îngroşându-se înspre presupusul centru până la 50-60 cm. A fost strâns un material ceramic şi osteologic foarte bogat, cu o concentraţie de patru ori mai mare decât în celelalte două straturi de cultură. Cea mai mare parte a materialului din cenuşar e formată din ceramică grosieră, provenind în majoritate de la oale mijlocii şi mari, precum şi din oase mari de bovine şi porcine. Tot materialul rezultat a fost spălat şi documentat. Au rezultat: - 32,92 kg oase - 111,44 kg ceramică - în jur de 400 de pietre arse - câteva obiecte: fusaiole şi ace de os. Materialul ceramic şi pietrele au fost depozitate la Muzeul Judeţean Braşov. Materialul osteologic a fost trimis la Institutul de Arheologie “V. Pârvan” Bucureşti, urrmând a fi analizat de catre specialiştii arheozoologi de la Muzeul Naţional Bucureşti, Adrian Bălăşescu şi Valentin Radu. Probe de sol din cenuşar şi stratul de cultură au fost recoltate şi date spre analiză. Cercetarea exhaustivă a cenuşarului, singurul de acest tip din Transilvania, reprezintă principalul scop al cercetărilor viitoare.