Situl se află la 0,7 km N-NE de biserica veche din Româneşti, la 300 m V-SV de biserica mănăstirii „Izvoru Miron", la 450 m E de versantul drept al Râului Bega Luncanilor şi la 480 m V de versantul stâng al Pârâului Bega Poienilor Situl de la Româneşti-Dumbrăviţa este foarte important pentru înţelegerea evoluţiei Aurignacianului din Europa Centrală (Chu 2018). Au fost efectuate cercetări atât în a doua jumătat...e a secolului trecut, de către F. Mogoşanu (1978), cât şi recent, de către colective internaţionale (Sitlivy et al. 2012). Pe lângă locuirile aurignaciene, printre cele mai vechi din Europa, situl a fost ocupat şi în perioada Gravettianului. Campania din 2018 În anul 2018 au fost săpate opt carouri de 1x1m2. Acestea sunt adiacente celor excavate în 2016 şi au codurile O100 – O103, respectiv P100 – P103. Obiectivul principal a fost investigarea distribuţiei spaţiale şi stratigrafice a materialului arheologic. De asemenea, au fost căutate sursele de aprovizionare cu silex de Banat şi au fost prelevate eşantioane de silex pentru a fi studiate şi comparate cu tipurile de silex folosite în sit. Metoda de săpătură Provenienţa materialului arheologic a fost înregistrată cu staţia totală, operată cu programele EDMWin şi NewPlot: (http://www.oldstoneage.com/software/default.shtml ). Săpătura a fost făcută în rânduri de 2 cm grosime, iar fiecare careu a fost împărţit în patru cadrane, denumite A, B, C, D. Au fost înregistrate individual artefactele mai mari de 0.5 cm. Sedimentul a fost trecut, sub jet de apă, prin site cu ochiuri de 0.5 cm. Stratigrafie (Fig. 2) - Nivel vegetal, cu o grosime de maximum 5 cm; - GH1 (Geological Horizon/Orizont geologic), sediment cenuşiu prăfos, cu o grosime de cca. 15 cm; - GH2, depozit loessoid, cu o grosime de cca. 15 cm - GH2-3, orizont de tranziţie, cu grosimea de cca. 15 cm - GH3, sediment argilos brun-roşcat, cu grosimea de cca. 30 cm; - GH4, sediment brun-roşcat argilos, foarte compact, cu grosimea nedeterminată (minimum 20 cm). Descoperiri Piesele litice reprezintă singura categorie de descoperiri din acest sit. Au fost înregistrate individual 1551 de piese litice, dintre care 394 au fost înregistrate în două puncte. Distribuţia orizontală aleatorie a pieselor alungite, precum şi înclinarea medie redusă (14.7o) sugerează că materialul nu a fost afectat de procese post-depoziţionale majore. Cele mai numeroase piese litice sunt concentrate în nivelul GH3, între cca. 0,5-0,8 m adâncime (Fig.3). În cadrul uneltelor identificate până acum se numără lamele Dufour, burine şi gratoare, iar în cadrul nucleelor, au fost descoperite nuclee de lamele, specifice Aurignacianului. În nivelurile GH 2 şi GH 2_3 piesele litice sunt mai sporadice; prezenţa pieselor à dos indică urmele unor locuiri gravettiene. Analiza tehno-tipologică a materialului litic este în curs. Cu ocazia adâncirii săpăturii la peste 0.8 m, au fost descoperite sporadic piese litice, fapt ce ne- a determinat să investigăm potenţiala existenţă a încă unui nivel paleolitic. Datări absolute Au fost prelevate probe pentru datări pe bază de luminiscenţă, care momentan sunt în curs de analizare. Consideraţii preliminare - În momentul de faţă, putem vorbi despre existenţa unui nivel aurignacian bogat în material litic şi de mai sporadice locuiri gravettiene - Existenţa unui nou nivel paleolitic urmează a fi investigată în campania din 2019