La 2 km E de satul Rogova, în punctul La cazărmi, se află un sit arheologic în care se găsesc locuiri din epoca bronzului, culturile Coţofeni şi Verbicioara, din Hallstatt - cultura Basarabi, din Latene şi feudalismul timpuriu. Tot aici au fost găsite şi trei morminte: unul de incineraţie, aparţinând culturii Basarabi şi două de inhumaţie datate în sec. X - XI p. Chr. Principala locuire din acest sit este repr...ezentată de cultura Verbicioara. Acestei culturi îi aparţineau materialele descoperite în urmă cu aproape 30 de ani, când nişte lucrări de îmbunătăţiri funciare şi desecări, au dus la deranjarea şi distrugerea unei părţi din staţiune. Cercetările sistematice au început în anul 1995 şi s-au desfăşurat până în prezent, cu excepţia anului 1999 când nu au existat fonduri. Aşezarea este situată într-o fostă buclă a râului Blahniţa, astăzi desfiinţată de lucrările amintite, fiind foarte asemănătoare, ca mod de amplasare, cu o altă aşezare aparţinând culturii Verbicioara de la Bucura, localitate situată la cca. 10 km de Rogova. Pentru anul 2003 ne-am propus să stabilim limita de E a aşezării, dacă avem o locuire de tip Gornea-Orleşti - sugerată de câteva materiale apărute în campania din anul 2002, precum şi dacă în suprafaţa cercetată descoperim o necropolă din epocile bronzului, Halstatt-ului sau feudalismului timpuriu, posibilitate sugerată de cele trei morminte descoperite anterior. Între 23 iulie şi 29 august am desfăşurat lucrările pe şantier, trasând două secţiuni: S XXI cu dimensiunile de 52 x 2 m şi S XXII cu dimensiunile de 20 x 1 m. Secţiunea XXI a fost plasată în vestul secţiunii XVIII/2002 în care apăruseră câteva materiale de factură Gornea-Orleşti. În S XXI cercetările au relevat faptul că terenul era mai ridicat în partea centrală a secţiunii noastre, situaţie care a permis populaţiei Gornea-Orleşti să ocupe această zonă ferită de inundaţii. Cu cât înaintăm către N cu atât stratul de cultură este mai la suprafaţă şi ne referim la locuirea Gornea-Orleşti, ceea ce înseamnă că locuirea Verbicioara a fost distrusă de lucrările de drenare şi îmbunătăţiri funciare desfăşurate în perioada anilor 1970 - 1980. Reamintim că aşezarea se situează, dacă nu într-o insulă înconjurată de mlaştini, atunci într-o buclă făcută de râul Blahniţa. Această situaţie nu poate să mai fie verificată pe latura de S, unde s-au executat numeroase lucrări de regularizare a cursului Blahniţei, de deviere a unui izvor şi de creare a unor mici iazuri. Presupunem că populaţia Gornea-Orleşti a ocupat terenul mai înalt, lucru care va fi verificat prin cercetare în viitoarea campanie, când vom extinde săpăturile către nordul secţiunii XXI. În afara acestei locuiri, în timpul cercetărilor au mai apărut câteva materiale din Hallstatt, cultura Basarabi, dispersate la mare distanţă unele de altele, ceea ce înseamnă că locuirea aceasta îşi are centrul în altă zonă, situaţie sesizată şi în campaniile trecute. De remarcat este faptul că în caroul 11 al secţiunii XXI a apărut un celt de fier lângă un castron spart. Lipsa oaselor exclude posibilitatea existenţei unui mormânt deranjat. Nu excludem posibilitatea ca, datorită plasării materialului hallstattian în partea superioară a depunerilor, acesta să fi fost deranjat sau chiar distrus de lucrările efectuate în zonă. Locuirea Coţofeni este mai slab reprezentată în sectorul cercetat în acest an decât cunoşteam noi din anii anteriori pentru această zonă. Totuşi există un nivel Coţofeni continuu în care apare material ceramic în care se observă puternice influenţe Kostolac, lucru sesizat şi în celelalte campanii. Semnalăm faptul că cercetarea din acest an ne-a permis recuperarea şi întregirea unui vas cu patru picioare, în prezent rupte. Tipul de vas cu picioare este întâlnit în zonă de la sfârşitul neoliticului - cultura Sălcuţa, în eneolitic - cultura Bodrogkeresztur - şi va fi întâlnit şi în bronzul mijlociu - cultura Verbicioara. Materialul Gornea-Orleşti este reprezentat de ceramica grosieră, lucrată din pastă amestecată cu nisip care are granulaţie mare şi cioburi pisate. Pe această ceramică se întâlneşte un decor gen scoarţă de copac, altul realizat cu măturica sau sunt simple linii trasate superficial şi distanţate. Ca forme întâlnim cu precădere vase tronconice şi bitronconice care, cele mai multe, au buza crestată sau alveolată la exterior. Destul de numeroase sunt şi vasele care au câte un brâu aplicat imediat sub buză sau la o distanţă mică de aceasta. Şi aceste brâie sunt crestate sau alveolate. Mai puţin numeroase sunt castroanele cu corpul mult verticalizat şi buza invazată. Şi acestea au buza crestată la exterior. Materialul Verbicioara este reprezentat de forme cunoscute din anii anteriori. Semnalăm un fragment de castron cu buza în colţuri care are în jumătatea superioară un decor foarte elaborat, realizat din linii fine dispuse în diferite combinaţii. În partea inferioară a nivelului Gornea-Orleşti, am găsit câteva mici bobiţe de ocru roşu. În S XXII stratul de cultură se află la o adâncime mai mare, deoarece terenul pe care este trasată secţiunea fiind situat în apropierea malului drept al râului Blahniţa, aici se găseşte material scos din albia râului cu ocazia adâncirilor repetate ale acesteia. Astfel că stratul cu material arheologic apare la adâncimea de 1 m, faţă de restul staţiunii unde primele materiale apar la maxim 0,50 m. Nivelul cu depuneri arheologice are o grosime de 0,10 m şi aparţine culturii Verbicioara. Această depunere, destul de modestă ca grosime, cuprinde puţine fragmente ceramice, cenuşă şi chirpic. Încă mai găsim aici fragmente de vase pe care se află un decor elaborat, compus din benzi verticale şi orizontale, în interiorul cărora se află triunghiuri haşurate sau simple, precum şi simple haşuri. Amintim de aici un fragment de strecurătoare care are doar fundul perforat. Importanţa acestei secţiuni este aceea de a ne semnala faptul că aşezarea se întinde încă spre E, lucru care sugerează dezvoltarea aşezării. Deşi limitată într-o anumită fază doar la o suprafaţă ceva mai mică, pe care o protejază cu un dig de revărsările de apă, explozia demografică îi determină pe locuitorii aşezării să depăşească limitele de spaţiu pe care şi le impuseseră. Cercetările viitoare se vor orienta şi spre această latură de E a aşezării a cărei limită sperăm să o prindem în următoarea campanie.