Situl adăposteşte aşezări aparţinând perioadei de tranziţie la epoca bronzului – cultura Coţofeni, epocii bronzului – cultura Verbicioara, Hallstatt-ului – cultura Basarabi, Latene-ului – locuire dacică şi feudalism timpuriu – cultura Dridu. Un mormânt Basarabi şi două morminte din feudalismul timpuriu ar putea semnala existenţa unor necropole. În 2002 am găsit materiale din toate perioadele, cu excepţia locuir...ii dacice. În campania din anul 2002 ne-am propus să cunoaştem mai bine centrul aşezării precum şi limitele de sud şi est. Datorită faptului că sumele necesare cercetării au fost foarte mici, am trasat pe S XVIII în centrul suprafeţei sondate în anii anteriori. Cu secţiunea XIX, trasată la sud de râul Blahniţa, am reuşit să prindem latura sudică a aşezării, iar S XX, trasată în estul ultimei secţiuni din această zonă, săpată în anii anteriori, ne-a arătat că aşezarea încă se mai întinde către răsărit. Pentru moment avem stabilit limitele de nord şi sud ale aşezării din epoca bronzului de la Rogova. Cercetările din anul 2002 au pus în evidenţă o serie de locuiri, dar, ca şi în anii anteriori, nu există nivele de cultură continui pentru toate perioadele. Nivelul Coţofeni are o grosime de circa 5 cm, iar nivelul Verbicioara ajunge până la 20 cm. Locuirile din prima epocă a fierului şi din feudalismul timpuriu sunt discontinui şi nu reprezintă nivele propriu zise, fiind semnalate mai mult prin materiale disparate. În S XVIII, orientată N - S, am găsit o locuinţă Coţofeni care avea podeaua neamenajată. În interiorul acesteia, datorită faptului că a fost dezvelită parţial, nu am găsit decât o râşniţă şi trei vase întregibile. Unul din aceste vase are decorul acoperit cu substanţă albă de incrustaţie. Nivelul Verbicioara aparţine primei faze a acestei culturi şi este caracterizat printr-o abundenţă de material ceramic. În această primă secţiune am găsit câteva ceşti fragmentare care au partea inferioară mult ascuţită, în stilul vaselor de la Iunacite din Bulgaria. Către nordul acestei secţiuni a fost găsită o statuetă fragmentară, de tip Gârla Mare. O fază târzie a culturii Verbicioara, căreia îi aparţine şi această statuetă fragmentară, a fost semnalată şi în alte două zone ale suprafeţei cercetată anterior. Materialul ceramic din feudalismul timpuriu este foarte sărac. În această primă secţiune am găsit doi morţi inhumaţi, orientaţi E - V şi cu mâinile pe piept. Deşi fără nici o piesă de inventar, socotim că aceştia aparţin fazei amintite. Pe lângă stabilirea certă a limitelor de nord şi sud ale aşezării Verbicioara, am constatat că nivelul de cultură se subţiază către nord, unde se observă şi în prezent o fostă albie a râului Blahniţa. În plus, în această campanie am găsit ceştile cu fundul ascuţit, care reprezintă clar o influenţă sudică, precum şi alte două piese din bronz, care se adaugă la cele găsite în anii anteriori: un ac de cusut şi un cuţit. Întregul material rezultat din săpătură, atât din anii anteriori cât şi din anul 2002, se află depus la Muzeul regiunii Porţilor de Fier din Drobeta Turnu Severin. [Gabriel Crăciunescu]