Localitatea Râmnicelu este situată în nord-vestul judeţului Brăila, pe terasa superioară a Buzăului, la cca. 34 km V de oraşul Brăila. În jurul acestei localităţi s-au făcut mai multe descoperiri arheologice datând din epoca neolitică până în evul mediu timpuriu, dintre care cele mai importante sunt cele din punctul ”Popina” ”Popina” de la Râmnicelu este situată în nord-vestul comunei, în lunca inundabilă a ...Buzăului, este este orientată NE-SV si are următoarele dimensiuni: L=149 m, l=60 m, h=10 m (faţă de nivelul luncii). Săpături sistematice au fost întreprinse de N. Harţuche în anii 1968-1970. Atunci, s-au săpat 69 de şanţuri de dimensiuni diferite, însumând o suprafaţă de 2400 mp. Cele mai vechi urme de locuire parţin culturii Gumelniţa, faza A2 (2 locuinţe-bordei) care sunt suprapuse direct de un strat de cultură Cernavoda I. Cea mai consistentă depunere arheologică aparţine culturii Cernavoda I – faza C. Au fost identificate şi cercetate mai multe complexe de locuire reprezentate de locuinţe de tip bordei, gropi şi fragmente de vatră. În partea centrală a aşezării Cernavoda I s-au descoperit câteva fragmente ceramice aparţinând epocii fierului, respectiv culturii Babadag (Cozia-Brad). După încetarea aşezării Cernavoda I, popina de la Râmnicelu nu a mai fost locuită. S-au descoperit însă, mai multe morminte ce aparţin bronzului mijlociu (schelet în poziţie chircită), sarmaţilor, pecenegilor, sec. XI a.Chr. Aşezarea Cernavoda I de la Râmnicelu are un singur nivel de locuire, a cărei grosime variază între 0,40-0,60 m. Locuinţele descoperite la Râmnicelu sunt de tip bordei, cu gropa ovală sau rectangulară cu colţurile rotunjite. În zona locuinţelor s-au găsit foarte puţine resturi de chirpici, ci mari cantităţi de cărbune şi cenuşă. S-au găsit puţine resturi de vetre din lut. Podinele locuinţelor nu erau făţuite. În afara locuinţelor s-au descoperit vetre de formă ovală sau rectangulară cu colţurile rotunjite, iar în jurul lor s-au descoperit fragmente de vase. Uneltele de silex, piatră, corn, os sunt numeroase, iar materialul faunistic atestă existenţa unei economii mixte pastoral–agrară. La Râmnicelu, împreună cu ceramica Cernavoda I (vase cu scoică pisată în pastă), apar şi unele vase şi fragmente de vase de tip Cernavoda III, vase cu analogii în sudul Dunării (vase din pastă fină, cenuşie cu torţi tubulare) şi o mare cantitate de vase de tip Cucuteni B2 (inclusiv vase pictate). Dacă în unele aşezări din sudul Munteniei ceramica Cucuteni B (etapa Cucuteni B2) este sporadică, la Râmnicelu ca şi la Pietroasa Mică – „Gruiul Dării” este bogat reprezentată, reprezentând cca. 50% din cantitatea totală. Aşezarea de la Râmnicelu aparţine ultimei faze a culturii Cernavoda I - faza C. În campania 2008 am urmărit următoarele obiective: - verificarea stratigrafiei, evidenţiată de cercetările întreprinse anterior; - trasarea unor noi suprafeţe; - cercetarea marginilor popinei pentru a evidenţia eventualele amenajări. În campania 2008 am cercetat 4 secţiuni (94 mp), o secţiune a fost trasată în zona cercetată anterior de N. Harţuche, iar alte trei în zona centrală a popinei. Principalele rezultate: - În S1, am intersectat două din secţiunile săpate de N. Harţuche. În această suprafaţă am descoperit numai materiale arheologice eneolitice aparţinând culturii Gumelniţa. Între secţiunile săpate anterior de N. Harţuche, am identificat un fragment dintr-o podină de lut bătătorit, deasupra căreia am descoperit o cantitate apreciabilă de oase de mamifere, oase de peşte şi fragmente de vase tipice pentru faza Gumelniţa A2. - În S2, nu am identificat complexe arheologice ci foarte puţine fragmente ceramice, rulate şi puternic fragmentate. Am observat însă, că marginea popinei a fost amenajată, panta fiind foarte uşor înclinată, fapt evident în profilul nordic al S2. Materialele ceramice descoperite în S2 aparţin culturii Cernavoda I – faza C. - În S3 şi S4 nu am identificat complexe arheologice, ci rare fragmente ceramice care pot fi atribuite culturii Cernavoda I – faza C. Printre acestea am descoperit şi un mic fragment ceramic care prin decor se apropie mai mult de cultura Cernavoda III. Rezultatele obţinute în campania 2008 conduc spre următoarele concluzii: - suprafaţa popinei a fost utilizată în mod diferit, în jumătatea nordică fiind descoperite aproape toate complexele de locuire (atât cele gumelniţene, cât şi cele Cernavoda I), iar în partea sudică fiind descoperite numai fragmente ceramice în strat; - marginile popinei au fost amenajate, iar înclinaţia lină a pantei sugerează faptul că amenajarea a avut ca scop evitarea ruperii marginilor popinei din cauza scurgerii rapide a apelor pluviale; - materialele ceramice Gumelniţa A2 sunt târzii, au analogii în aşezările Gumelniţa B1, fapt care ne face să credem că depunerile gumelniţene sunt, din puct de vedere cultural, databile în faza Gumelniţa A2 însă, din punct de vedere cronologic, sunt contemporane cu aşezările de tip Gumelniţa B1 de pe Valea Dunării. - existenţa unui fragment ceramic cu decor asemănător culturii Cernavoda III este un alt motiv, alături de prezenţa vaselor cu torţi tubulare, pentru a considera că aşezarea de la Râmnicelu se încadrează într-o etapă târzie a culturii Cernavoda I. Au fost săpate 4 secţiuni, totalizând 94 mp: S1= 6 x 4 m; S2 = 20 x 2 m; S3 = 6 x 3 m; S4 = 6 x 2 m. În S1 am identificat resturile unei podine din lut a unei locuinţe gumelniţene, peste care erau aruncate oase de animale şi fragmente ceramice Gumelniţa A2. În S2 am identificat o pantă destul de lină a marginei popinei, ceea ce ne determină să apreciem că marginile popinei au fost amenajate. În S3 şi S4 nu am descoperit urme de locuire ci doar fragmente ceramice specifice culturii Cernavoda I – faza C. Am folosit pe lângă săpătura manuală şi tehnicile moderne ale cercetărilor de tip survey. Acest fapt ne-a permis să putem înţelege mai bine, distribuţia vestigiilor arheologice pe suprafaţa popinei. De asemenea, tehnicile de tip survey, ne-au oferit ocazia să distingem anumite ”modificări” ale marginei popinei, fapt care s-a dovedit ulterior a fi o amenajare intenţionată a marginilor popinei. Obiectivele cercetărilor viitoare: - continuarea cercetărilor în S3-S4, pentru a vedea dacă şi marginea vestică a popinei a fost amenajată; - continuarea săpăturilor în jumătatea sudică a popinei pentru a vedea în ce scop a fost utilizată această parte, având în vedere faptul că în această zonă nu au fost identificate complexe de locuire.