Cercetările arheologice s-au desfăşurat în perioada 8-19 iulie 2003 în cadrul proiectului Evoluţie geomorfologică, paleoclimat şi locuire umană în Transilvania în Cuaternar. În lipsa unui suport financiar care să asigure efectuarea săpăturii la standardele impuse pentru un asemenea tip de demers, scopul acestei campanii de săpături a fost acela de informare stratigrafică şi de stabilire a contextului sedimentol...ogic şi geomorfologic al acestei aşezări paleolitice. În acest scop a fost deschisă o suprafaţă (notată S I\2003) cu dimensiunile 6 x 6 m, însă din dorinţa de a nu distruge noi ceea ce a mai rămas in situ ne-am rezumat doar la a săpa careurile A1 – F1\F6. Înregistrarea datelor s-a făcut plecând de la un sistem de caroiaj de 1 m2, adâncimea fiind raportată de la un punct 0 situat pe latura estică a săpăturii, cota maximă atinsă fiind –1,45 m. În termeni generali, putem spune că artefactele se găsesc pe suprafaţa unui replat al versantului drept al văii Barcăului după ce acesta părăseşte defileul de la Marca. Pentru a se înţelege mai bine contextul geomorfologic şi geologic al sitului trebuie să menţionăm că pe replatul de versant respectiv debuşează două micro-văi destul de adânci care în prezent nu sunt funcţionale. Paleovăile se termină cu conuri de dejecţie destul de groase care parazitează pe anumite porţiuni replatul. Întregul material arheologic este încadrat unor formaţiuni coluviale suprapuse ce repozează peste un orizont fosil B textural al unui sol interglaciar (interstadial?). Suprafaţa de eroziune dintre formaţiunea coluvială şi orizontul fosil este difuză trecerea de la solul fosil la coluvii fiind gradată. Coluviile au format materialul parental pentru solul actual (sol brun luvic) care are următorul profil: Ao cumulic-El-Bt-C. Stratigrafic profilul prezintă următoarea succesiune: 0 -0,28 m – coluviu bogat în humus (orizont pedogenetic Ao); -0,28 -0,35 m – coluviu mineral silto-nisipos sărăcit în argilă (orizont pedogenetic El); -0,35 -0,83 m – coluviu argilo-siltos îmbogăţit în argilă şi cu numeroase concreţiuni feri-manganice şi cu fragmente rare de lemn ars (orizont pedogenetic Bt); -0,83 – 1 m – orizont coluvial mineral siltos cu concreţiuni ferimanganice şi urme de vetre de foc (orizont pedogenetic C); -1 –1,45 m - orizont rBt (orizont fosil). Natura formaţiunilor în care sunt încadrate artefactele (coluviile) indică o remaniere de parcurs scurt şi mediu a acestora din locul de depunere iniţială. Din punct de vedere arheologic, situaţia relevată este următoarea: -0 –0,35 m nivel foarte bogat în material arheologic, perturbat de lucrările agricole; -0,35/-0,40 –0,90 m nivel arheologic cu utilaj litic în exclusivitate din cuarţit; -0,90 –1,45 m nivel steril arheologic. Pentru orizontul arheologic cuprins între -0,35/-0,40 -0,90 m nu avem date privind dispersia spaţială a materialului pe orizontală (careurile A2 - A6\ E2 - E6 rămânând necercertate) însă pe verticală au putut fi observate cel puţin trei concentraţii de material. Între -0,10 – 0,35 m a fost identificat un nivel arheologic (deranjat de lucrările agricole şi amestecat cu materialul litic din cuarţit) cu utilaj microlitic din silex (gratoar pe capăt de lamă, lamelă cu retuşe altene, lamă de tip a crete, nuclee) şi obsidian (piesă tronquée, piese a encoche). Numărul mic de piese (24) şi perturbarea stratigrafică nu ne permit o încadrarea cultural-cronologică a acestui material, fiind probabil vorba de o etapă de locuire foarte târzie a paleoliticului superior. Materialul arheologic care ne-a atras atenţia încă de la primele cercetări de suprafaţă a fost cel realizat pe suporturi din cuarţit. Cea mai mare parte a acestui orizont arheologic pare a fi distrusă de lucrările agricole (cel puţin în zona săpată) situându-se între adâncimile de 0 – 0,35 m. Astfel, între -0,20 – 0,35 m au fost descoperite 1155 piese dintre care menţionăm un număr foarte mare de aşchii cu talon neocortical sau neted, accidente de debitaj de tip burin de Siret, nuclee, galeţi sparţi şi numeroase aşchii atipice. În careul F 6 la adâncimea de -0,83 m a fost surprinsă in situ o aglomerare de cărbune (vatră de foc?) de unde a fost prelevată o mare cantitate de cărbune din care sperăm să putem obţine cel puţin o dată 14C. Pe considerente tehno-tipologice, acest lot de materiale pare a fi caracterizat de existenţa unor elemente musteriene sau de aspect musterian, de aceea considerăm că poate fi atribuit, cu probabilitatea impusă de stadiul cercetării, unei etape târzii de dezvoltare a unui tehno-complex musterian (Băltean, Pendea 2004, sub tipar). Un raport amplu ce va cuprinde studiul sedimentologic de detaliu (analizele sedimentologice efectuate la UBB fiind in faza finală) şi o analiză detaliată a industriei litice se află în pregătire. Cercetările arheologice în acest sit se impun ca o necesitate pe viitor atât pentru a recupera cât mai multă informaţie privitoare la tehno-complexul cuarţitic (descoperiri similare dar mult mai sărace cantitativ au fost făcute de Florea Mogoşanu la Tincova, jud. Caraş-Severin, Româneşti, jud. Timiş şi Peştera Hoţilor de la Băile Herculane) cât şi pentru faptul că acest obiectiv arheologic va fi direct afectat de autostrada Braşov – Oradea.