Zona a fost afectată parţial de eroziunea naturală şi lucrările de exploatare forestieră şi agricolă. Mai sunt prezente reţele de tranşee, probabil din cel de-al doilea război mondial. Campania anului 2008 a constat în trasarea a 26 suprafeţe de cercetare distribuite pe suprafaţa destinată investigării. Secţiunile au fost trasate manual cu excepţia S25 şi S26, executate mecanic, într-o zonă unde utilajul a avu...t acces. În baza colaborării cu echipa de topografi, la finalul cercetării s-a realizat planul cercetărilor arheologice. Zona a fost investigată prin cercetări de teren (2006) şi cercetări arheologice preventive (2008) fără a fi identificate urme de locuire umană. Din punct de vedere stratigrafic, situaţia este simplă. În toate suprafeţele excavate se observă aceeaşi realitate stratigrafică: 0 -0,20/0,5 m nivel steril din punct de vedere arheologic. Nu s-a săpat mai adânc din aceste motive. Obiectivul principal al cercetării din punctul „Pădurea Jidovului” km 4+900–5+550 l-a constituit verificarea situaţiei din punct de vedere arheologic şi predării amplasamentului pentru amenajarea autostrăzii Transilvania. Localitatea Porţ, com. Marca se află la extremitatea vestică a jud. Sălaj, la limita de judeţ cu Bihorul, pe valea Barcăului. În această zonă, Barcăul după ce îşi lărgeşte zona de luncă între Nuşfalău şi Marca, întâlneşte prelungirea vestică a Munţilor Plopişului prin care îşi croieşte o trecătoare. Barcăul curge la cca. 500 m S de zona investigată, dar este posibil ca în preistorie albia râului să fi fost mai apropiată de poalele dealului. Terenul pe care se află situl arheologic este înclinat pe direcţia S-N. Un tranşeu, probabil amenajare componentă a „Liniei Carol” din ajunul celui de-al doilea război mondial, se mai poate observa la baza pantei către liziera pădurii. Poziţia strategică a trecătorii creată de Barcău, la Marca este substanţial dovedită prin descoperirea în această zonă şi a altor fortificaţii cu rol de control, care supravegheau zona încă din perioada mijlocie a epocii bronzului (fortificaţia Wietenberg de pe „Dealul Pleşa”, fortificaţia de la începutul primei epoci a fierului de pe dealul "Paliş" şi „Iertaşul Petacilor” şi fortificaţia dacică, respectiv medievală de pe „Dealul Cetăţii” ). Cercetarea tronsonului km 4+900–5+550 de pe traseul viitoarei Autostrăzi Transilvania a adus argumente privind absenţa locuirii umane în acest spaţiu, atât din cauza terenului accidentat şi frământat din punct de vedere geologic, cât şi altitudinii mari şi distanţei faţă de cursurile de apă din apropiere, siturile arheologice cunoscute fiind amplasate în preajma acestora. [Horea Pop]