Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Bolomey | Alexandra | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Cârciumaru | Marin | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Cotiugă | Vasile | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Cucoș | Ștefan | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Dumitroaia | Gheorghe | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
El Susi | Georgeta | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Ellis | Linda | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Iacobescu | Silvia | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Lupaşcu | Gheorghe | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti | |
Mareș | Ioan | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Monah | Dan | Institutul de Arheologie Iași | |
Monah | Felicia | Institutul de Arheologie Iași | |
Murariu | Alexandru | Universitatea "Alexandru Ioan Cuza", Iaşi | |
Popovici | Dragomir Nicolae | Muzeul Naţional de Istorie a României |
Aşezare de tip tell; depuneri arheologice din faza Precucuteni II-târziu până în etapa Cucuteni B2; epoca bronzului, un aspect mixt Costişa-Monteoru; o groapă rituală a dacilor liberi, sec.II-III p.Chr.; sporadice vestigii medievale. Cercetări sistematice; 1984-1992. Pe terasa de 32 m, de pe dreapta Tazlăului Sărat, în locul numit "Între Pîraie", se află un tell eneolitic cu o succesiune stratigrafic...ă impresionantă. Tell-ul propriu-zis are suprafaţa de 12.000 m2 şi o grosime a depunerilor arheologice de peste 4,50 m. Cel mai vechi nivel de locuire datează din faza Precucuteni II-târziu, urmează o depunere datată în etapa Precucuteni III-clasic, apoi un nivel Precucuteni III-târziu, un strat intermediar cu mai multe niveluri de locuire, care reflectă tranziţia spre cult. Cucuteni. Cea mai consistentă depunere datează din etapa Cucuteni A2. Mai sunt documentate, cu oarecare probabilitate, depuneri din etapa Cucuteni A3, un nivel din faza Cucuteni A-B, iar în stratigrafie orizontală au fost surprinse vestigii datate în etapele Cucuteni B1 şi B2. În nivelul Precucuteni II-târziu a fost cercetat un sanctuar cu 2 complexe de cult: "Sfânta Familie" şi "Soborul Zeiţelor". În nivelul Precucuteni III-clasic au fost descoperite: o construcţie cu mari depozite de cereale, o "moară" cu 5 râşniţe şi 4 silozuri cu o capacitate de peste 2 m3. Într-unul din nivelurile Cucuteni A2 a fost găsită o lentilă de cereale carbonizate pe care se afla un craniu de copil. Din nivelul Cucuteni A-B2 provine o amforă cu 10 siluete feminine pictate. În aşezarea Cucuteni B au fost descoperite 2 sanctuare. Într-o construcţie parţial cercetată, se afla o vatră cruciformă, lângă care se găseau un creuzet şi un vas cu torţi pastilate. Tot în acest nivel a fost descoperit un complex de cult compus dintr-o vatră în aer liber, un pavaj şi 4 cranii de bovine aşezate în cruce. Nivelul de epoca bronzului este reprezentat de un şanţ (adânc de 5,80 m şi cu deschiderea de 7-9 m) acoperit de un ring de piatră. Între pietrele ringului a fost găsită o urnă cu resturile cinerare ale unui copil. Ceramica aparţine unui aspect mixt Costişa-Monteoru. Din timpul dacilor liberi a fost descoperită o groapă rituală cu scheletul unui câine. Materialele sunt depozitate la Institutul de Arheologie - Iaşi, M.N.I.R., muzeele din Piatra Neamţ şi Bacău.
D. Monah, S. Antonescu, A. Bujor, Materiale, 14, Tulcea, 1980, p. 86-99; D. Monah, Şt. Cucoş, D. Popovici, S. Antonescu, Gh. Dumitroaia, CercetArhBuc, 5, 1982, p.9-22; 6, 1983, p.3-22; 8, 1986, p.137-142. F. Monah, I. Bara, MemAntiq, 15-17, 1987, p.249-261; D. Monah, D. Popovici, Şt. Cucoş, A. Bujor, MemAntiq, 15-17, 1987, p.9-19; F. Monah, MemAntiq, 9-11, 1985, p.685-691.