În anul 2016 au fost realizate cercetări arheologice de suprafaţă şi investigaţii interdisciplinare neinvazive asupra celebrului tell calcolitic şi zonei adiacente în vederea reevaluării potenţialului arheologic şi stabilirii gradului actual de conservare al vestigiilor. Investigaţiile au constat în fotografii aeriene realizate cu drona (marcându-se astfel o premieră pentru siturile arheologice din zona subcar...patică moldavă) şi modelarea digitală a terenului. De altfel, drona aflată în proprietatea Institutului de Pre- şi Protoistorie al Universităţii „Friedrich Alexander” din Erlangen-Nürnberg şi utilizată pe teritoriul României de către Centrul Internaţional de Cercetare a Culturii Cucuteni al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ este primul echipament de acest tip înregistrat oficial în ţara noastră de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română exclusiv pentru cercetare ştiinţifică. Investigaţiile neinvazive realizate în această campanie se adaugă celor de natură geomagnetică ce au acoperit cea mai mare parte a sitului, precum şi o zonă din exteriorul acestuia. Primele prospecţiuni geomagnetice au fost efectuate în anul 2007 de către Carsten Mischka (213), în calitate de reprezentant la acea dată al Universităţii „Christian Albrechts” din Kiel (Germania). Tot în acea perioadă (2008) au fost prospectate siturile din apropiere de la Prohozeşti-Silişte şi Moineşti-Râpa Morii (214). Ulterior, în anul 2011, Dan Ştefan a efectuat investigaţii geomagnetice pe întreaga suprafaţă a sitului rămasă disponibilă în acest sens, precum şi în exteriorul acesteia (215). Aceste cercetări au permis aflarea în mare parte a zonei ocupate de comunităţile umane preistorice, limitele depunerii antropice, intensitatea locuirii (ce face practic imposibilă identificarea diferitelor aşezări Precucuteni-Cucuteni din cadrul staţiunii) şi gradul de conservare al vestigiilor. Au fost oferite date importante cu privire la construcţiile şi şanţurile eneolitice, precum şi asupra complexelor din epoca bronzului. Investigaţiile de suprafaţă au reconfirmat importanţa ştiinţifică deosebită a acestui sit de excepţie pentru preistoria României, prin prisma cantităţii, calităţii şi diversităţii vestigiilor din cuprinsul său, cu acest prilej fiind identificate artefacte aparţinând fazelor Precucuteni II şi Precucuteni III, precum şi etapelor Cucuteni A2 şi Cucuteni B1. Rezultatele obţinute în urma cercetărilor arheologice sistematice interdisciplinare efectuate aici până în prezent impun continuarea acestor investigaţii şi în viitor pentru stabilirea caracteristicilor habitatului calcolitic din zona subcarpatică, precum şi a particularităţilor mediului natural din Depresiunea Tazlău-Caşin a Subcarpaţilor Moldovei.