Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Alaiba | Ruxandra | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi | |
Badragan | Dragoș | Universitatea "Mihail Kogălniceanu", Iaşi | |
Bejenaru | Luminiţa | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi | |
Berescu | Cristian | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi | |
Chirica | Vasile | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi | |
Cojocea | Iordache | Universitatea "Mihail Kogălniceanu", Iaşi | |
Cristiea | Aura | Universitatea "Mihail Kogălniceanu", Iaşi | |
Davidescu | Gabriel | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi | |
Hărmănescu | Constantin | Universitatea "Mihail Kogălniceanu", Iaşi | |
Huja | Iulia | Universitatea "Mihail Kogălniceanu", Iaşi | |
Olaru | Laurențiu | Universitatea "Mihail Kogălniceanu", Iaşi | |
Samoilă | Simona | Universitatea "Mihail Kogălniceanu", Iaşi | |
Văcaru | Silviu | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi | |
Văleanu | Mădălin-Cornel | Complexul Muzeal Naţional "Moldova", Iaşi |
La 2 km de la ieşirea din satul Podu Iloaiei, spre Iaşi, în dreptul bornei kilometrice 51 a DN 28 Roman - Iaşi, pe terasa inferioară a Bahluiului situată pe partea stângă a şoselei, se află o bogată staţiune arheologică, numită "Şesul Târgului". Aceasta a fost descoperită în data de 3 aprilie 2000 de către muzeografii Văleanu Mădălin, Silviu Văcaru şi arheolog Ruxandra Alaiba, când efectuau cercetări de teren p...entru a identifica siturile arheologice afectate de lucrările de modernizare a şoselelor. Deoarece acest nou sit identificat era afectat de aceste lucrări, în perioada 19 - 29 iunie 2000, împreună cu studenţii anului I de la Universitatea M. Kogălniceanu Iaşi, Facultatea de Geografie-Istorie, care efectuau practica de specialitate, s-au întreprins cercetări de teren amănunţite în acest punct, colectând o cantitate apreciabilă de materiale arheologice încadrate astfel: 1. Neolitic: aşezare a culturii Starèevo - Criş; 2. Eneolitic: aşezare a culturii Cucuteni, faza B; 3. Epoca bronzului; 4. Epoca fierului: aşezare hallstattiană faza A; 5. Secolele II - IV p. Chr.; 6. Secolul VI - IX p. Chr.; 7. Secolul XV - XVII. Situl arheologic are o suprafaţă de 50 - 60 ha, iar pe cuprinsul său se găsesc şi trei movile cu înălţimea de 1 - 2 m şi diametrul de 15 - 20 m, care nu au putut fi încadrate cronologic. Toate aceste descoperiri sunt inedite. În partea de SE a sitului, cea mai afectată de aceste lucrările de modernizare a DN 28, Complexul Muzeal Naţional "Moldova" a întreprins, pe propria cheltuială, o săpătura arheologică de salvare, cu scopul de a determina situaţia existentă în zona afectată şi a stabili stratigrafia sitului. Lucrările s-au efectuat în perioada 16 octombrie - 2 noiembrie 2000 şi au constat în: 1. 5 şanţuri transversale amplasate perpendicular pe direcţia şoselei Podu Iloaiei - Iaşi, pe partea stângă a acesteia, la 1 m de carosabil, cu dimensiunile de 5 m lungime, 1,5 m lăţime şi 1,5 m adâncime; 2. în interiorul sitului arheologic a fost trasat un sistem de şanţuri după cum urmează: 2.1. un şanţ longitudinal (secţiunea I) pe terasa inferioară a Bahluiului cu dimensiunile de 50 m lungime, lăţime 1,5 m şi adâncimea medie de 2 m (până la epuizarea stratului de locuire); 2.2. un şanţ (secţiunea II) transversal pe secţiunea II cu lungimea de 60 m, lăţimea de 1,5 m şi adâncimea medie de 1,75 m (până la epuizarea stratului de locuire). Materialul arheologic rezultat din secţiunile de la punctul 1 ne-a indicat faptul că zona a fost afectată şi de alte lucrări anterioare celei de modernizare, iar stratigrafia este puternic perturbată. În unele puncte locuirea se extinde pe sub şosea, traversând-o, urmând suprafaţa vechii terase a Bahluiului, până la albia majoră a sa. Cel de-al doilea sistem de investigaţie realizat ne-a permis interceptarea parţială a 5 locuinţe (din care una de adâncime), a unei vetre şi a 5 gropi. Cu excepţia unei gropi (probabil rituală) aparţinând Hallstatt-ului faza A, obiectivele interceptate se încadrează cronologic Neoliticului timpuriu şi aparţin culturii Starèevo - Criş faza III B - IV A. Sporadic, apar materiale arheologice ce aparţin culturii Cucuteni (faza B) şi secolelor II - IV, fără a constitui straturi culturale distincte. Din săpătură a fost recoltat o cantitate apreciabilă de materiale arheologice (materiale ceramice, osteologice, litice), care se află în curs de prelucrare la Complexul Muzeal Naţional "Moldova". În data de 1 noiembrie 2000, am primit pe şantier vizita d-lui academician Mircea Petrescu - Dîmboviţa.