Situl arheologic din punctul La Arman este situat în marginea de NE a satului Pietrosu, comuna Costeşti, pe un pinten de terasă ce înaintează spre malul drept al pârâului Călmăţui, la cca. 8 km SSV de municipiul Buzău. În campaniile din anii 2003–2004 cercetările au urmărit determinarea limitei de N a zonei de locuire. Pentru aceasta, secţiunea S I (dimensiuni 40 x 2 m ), deschisă în campania 1998, a fost pre...lungită cu încă 92 m spre N. Complexele arheologice cercetate în cele două campanii cronologic-cultural se încadrează astfel: neolitic mijlociu - gropile 96, 99, locuinţele L 7 şi L 8; Hallstatt - groapa 104; cultura Sântana de Mureş - gropile 97, 100, 101, 102, 103, 105, 106, 107, 108, 109, 110, 111, 112, 113, 114, 115, 116; civilizaţia medievală românească - groapa 98. Complexe neolitice: Groapa 96 apare parţial în carourile 21-22, la adâncimea de -0,25 m faţă de nivelul actual de călcare şi continuă dincolo de limita estică a secţiunii S I. Are formă ovală în plan şi de pară în secţiune, coborând până la adâncimea de -0,9 m; este parţial tăiată de Gr. 97. Umplutura gropii este pământ cenuşiu compact în care, spre fund, erau amestecaţi bulgări de pământ galben. Materialul arheologic, sărac, constă din mici fragmente ceramice din pastă grosieră aparţinând culturii Boian, oase de animale şi păsări. Groapa 99 identificată în carourile 26-27, la adâncimea de -1,35 m are formă ovală în plan, cu dimensiunile 1,25 x 1,66 m. Materialul arheologic din umplutura sa constă din fragmente ceramice din pastă grosieră şi fină, dintre care se evidenţiază fragmentele unui vas globular, cu decor incizat alcătuit din linii în formă de meandre, 8 pietre cu marginile rotunjite (frecătoare ?), prezentând urme de folosire, un nucleu din silex de culoare maronie, cioplit în parte, precum şi o cantitate mare de oase de animale. Locuinţa 7 a apărut parţial în S I, în carourile 24-25 şi se continua în profilul de E, cercetarea sa în întregime impunând practicarea unei casete. Groapa locuinţei avea formă rectangulară, cu dimensiunile 1,86 x 1,73 m, a apărut la adâncimea de -1,45 m faţă de nivelul actual de călcare şi cobora până la -1,84 m. Spre mijlocul laturilor de SE şi NV avea câte o groapă de par. În umplutura bordeiului s-au descoperit numeroase fragmente ceramice aparţinând unor vase de uz comun, ornamentate cu barbotină, cu brâuri alveolate, motive excizate şi incizate în formă de meandre, tablă de şah, dinţi de lup, fragmente din pastă fină, lustruită, ornamentate prin caneluri superficiale, o dăltiţă din rocă vulcanică de culoare cenuşie, având formă dreptunghiulară şi tăiş arcuit şi o cantitate apreciabilă de oase de animale de talie mare. Locuinţa 8 surprinsă parţial în S I în carourile 27-28 continua spre E şi V dincolo de limitele secţiunii. A apărut la adâncimea de -1,3 m faţă de nivelul actual de călcare, sub forma unei gropi cvasi-rectangulare şi cobora până la -2,1 m. În colţul de NV, groapa locuinţei L 8 este suprapusă de Gr. 100. Inventarul locuinţei consta din fragmente ceramice aparţinând culturii Boian, 3 fragmente de lame din silex şi numeroase oase de animale, unele fragmentare. Prima epocă a fierului-Hallstatt Groapa 104 a apărut parţial în S I în carourile 37-38, la adâncimea de -0,7 m şi cobora până la -1,6 m faţă de nivelul actual de călcare; are formă rotundă în plan, cu diametrul de 0,72 m şi cilindrică, cu fundul albiat, în profil. Umplutura gropii era un pământul maroniu tasat, în care erau depuse fragmente ceramice dintr-un vas bitronconic de mari dimensiuni. Lucrat din pastă fragilă în care au fost amestecate cioburi pisate, pietricele şi resturi de plante, aplicată în straturi suprapuse, vasul are culoare cenuşiu-neagră mată la exterior şi galben-cărămizie la interior; este decorat în zona diametrului maxim cu o bandă de caneluri largi, înclinate de la stânga spre dreapta, înspre gât are o bandă de caneluri, mai puţin accentuate, înclinate de la dreapta spre stânga, iar sub diametrul maxim, dispuse în cruce, patru apucători semicirculare; buza este modelată unghiular cu faţa superioară uşor convexă, fundul simplu. Dimensiunile: diametru fund = 14,6 cm; diametru maxim= 53 cm; înălţime = 53 cm. Groapa mai conţinea o cantitate redusă de oase de animale şi chirpici. Prin aspect – negru-cenuşiu la exterior, galben-cărămiziu la interior şi prin decor – benzi de caneluri oblice, vasul aparţine culturii Babadag III (sec. VIII–VII a. Chr.). Această descoperire confirmă existenţa unor colectivităţi Babadag în nord-estul Munteniei, descoperiri aparţinând acestora fiind înregistrate la Izvorul-Dulce, com. Merei1 şi Grindul Cremenea, com. Gherăseni2. Complexe aparţinând culturii Sântana de Mureş: Groapa 97 surprinsă parţial în caroul 21. Are formă rotundă în plan şi de clopot în profil, atingând adâncimea de -1,03 m faţă de nivelul actual de călcare. Umplutura este pământ negru măzăros, în care mai apar, spre partea inferioară, bulgări de pământ galben. Materialul arheologic constă în câteva fragmente ceramice lucrate la roată, de culoare cenuşie, din pastă fină şi grosieră. Taie Gr. 96. Groapa 100 identificată în carourile 28-29, suprapune locuinţa L 8 şi continuă dincolo de profilul vestic al S I. A fost surprinsă la adâncimea de -1,2 m şi coboară până la -1,84 m faţă de nivelul actual de călcare. Materialul arheologic: 5 fragmente de toartă de amforă, fragmente galben-cărămizii din pereţi de amforă din pastă fină, bine arsă, lucrată la roată, unul cu urme de vopsea roşie, chirpici şi oase de animale în cantităţi reduse. Groapa 101 – L 9 apărută în carourile 32-33, la adâncimea de -0,8 m, coboară până la 1,1 m. Partea surprinsă în S I are formă cvasi-rectangulară în plan, continuând la V de limita acesteia. Umplutura este un pământ cenuşiu tasat. Materialul arheologic este compus din fragmente ceramice cenuşii din pastă fină şi zgrunţuroasă-specia ciment, bine arsă, şi, în mai mică măsură, fragmente de culoare cărămizie, lucrate la roată şi la mână, oase de animale, pietre şi chirpici în cantităţi mari. Groapa 102 suprapune partea de V a gropii 101-L 9, având adâncimea de -1 m. Plasată între Gr. 101 şi profilul estic al S I, a fost cercetată parţial. Conţinea material arheologic puţin, constând din fragmente ceramice cenuşii şi cărămizii, din pastă fină şi aspră, lucrate la roată, şi oase de animale, fragmentare. Groapa 103 cercetată în carourile 39-40, s-a observat la adâncimea de -0,78 m şi coboară până la -1 m. Are formă circulară în plan. În umplutură s-au găsit fragmente ceramice cenuşii din pastă fină, lucrate la roată, bine arse, printre care şi fudul unui vas, altele din pastă grosieră, având ca degresant pietricele şi nisip, lucrate la roată şi la mână, cantităţi reduse de chirpici şi oase de animale de talie mare. Groapa 105 apare parţial în S I, în carourile 48-49, şi continuă dincolo de profilul de E. Are formă oval-alungită în plan (diametru de 1,12 m) şi de clopot în secţiune. A fost surprinsă la adâncimea de -1,7 m şi coboară până la -2,4 m faţă de nivelul actual de călcare. Taie parţial Gr. 108. Umplutura era pământ negru-cenuşiu tasat, în partea superioară, maroniu închis cu lentile de lut galben, în partea inferioară. Materialul arheologic constă în fragmente ceramice cenuşii, din pastă fină şi specia ciment, lucrate la roată şi la mână, galbene şi galben-cărămizii lucrate la roată, brocuri de zgură, oase de animale şi chirpici. În umplutura gropii erau antrenate şi câteva fragmente ceramice neolitice, lucrate din pastă grosieră. Groapa 106 a apărut în caroul 48. Are formă rotundă în plan, cu diametrul de 0,5 m şi conică, cu fundul plat, în secţiune. A apărut la adâncimea de -1,7 m şi cobora până la -1,92 m faţă de nivelul actual de călcare. Umplutura era pământ negru afânat şi conţinea fragmente ceramice cenuşii lucrate la roată şi la mână, fragmente ceramice cărămizii, lucrate la roată, din pastă fină, bine arsă, oase de animale şi chirpici în cantităţi reduse. Alături de materialul ceramic aparţinând sec. IV-V p. Chr., în umplutura gropii au fost găsite şi fragmente ceramice din pastă grosieră, lucrată la mână, atribuite culturii Boian. Groapa 107 a fost identificată în caroul 49. Are formă circulară în plan, cu diametrul de 0,75 m, şi cilindrică în profil. Umplutura sa conţinea material ceramic relativ redus, fragmente cenuşii, din pastă grosieră, având ca degresant pietricele şi nisip, lucrate la roată şi la mână, cenuşii din pastă fină lucrate la roată şi galben-cărămizii din pastă fină şi grosieră lucrate la roată şi la mână. Inventarul gropii era completat de câteva oase de animale şi chirpici. Groapa 108 a apărut tot în caroul 49. Are formă ovală în plan şi cilindrică, cu fundul plat, în secţiune. cu dimensiunile 1,3 x 1,1 m. Este parţial tăiată de gropile 105 şi 107. Umplutura este pământ negru tasat. Materialul arheologic constă în fragmente ceramice cenuşii, lucrate la roată şi la mână, din pastă fină şi grosieră, fragmente ceramice cărămizii din pastă fină, bine arsă, precum şi oase de animale de talie mare, chirpici şi pietre. Groapa 109 identificată parţial în caroul 50, continuă sub profilul vestic al S I. Are formă ovală în plan. A fost surprinsă la adâncimea de -1,54 m şi coboară până la -2,9 m faţă de nivelul actual de călcare. Taie Gr. 110. Materialul ceramic este bogat şi constă din fragmente cenuşii lucrate la roată şi la mână, din pastă fină şi grosieră, câteva fragmente cărămizii din pastă fină, bine arsă, oase de animale de talie mare şi chirpici. Groapa 110 a apărut parţial în carourile 50-51 şi continuă dincolo de limita de V a S I; în partea de S este tăiată de Gr. 109. Identificată la adâncimea de -1,5 m coboară până la -2,4 m faţă de nivelul actual de călcare. Are formă circulară în plan şi cilindrică, cu fundul aproape plat, în secţiune. Umplutura era pământ maroniu tasat, segmentat înspre partea inferioară de lentile de lut galben. Materialul arheologic era format din fragmente ceramice cenuşii lucrate la roată, din pastă fină şi zgrunţuroasă, unele fiind decorate cu linii incizate în val sau orizontale, puţine fragmente ceramice cărămizii, lucrate la roată şi la mână, din pastă fină şi grosieră, având ca degresant scoică pisată, brocuri de zgură, oase de animale de talie mare şi chirpici. Groapa 111 surprinsă în caroul 52, are formă circulară în plan (diametrul 0,4 m) şi cilindrică, cu fundul rotunjit, în secţiune. Umplutura era pământ negru tasat. Apare la adâncimea de -1,47 m şi coboară până la -2,1 m. Materialul arheologic consta în câteva fragmente ceramice cenuşii specia ciment, lucrate la roată, chirpici şi un fragment de os de animal. Groapa 112 s-a văzut la adâncimea de -1,5 m şi cobora până la -2,39 m, în caroul 52. Are formă oval-alungită în plan, cu dimensiunile 1,14 x 0,68 m, şi cilindrică, cu fundul rotunjit, în secţiune. Umplutura era pământ negru tasat cu lentile de lut galben la partea inferioară şi conţinea fragmente ceramice cenuşii din pastă fină şi specia ciment lucrate la roată şi la mână, un fragment cărămiziu, din pastă fină, chirpici, pietre şi puţine oase de animale. În umplutura gropii erau antrenate şi fragmente ceramice lucrate la mână, din pastă grosieră, arse neuniform aparţinând epocii neolitice. Groapa 113 identificată parţial în caroul 53, continuă sub profilul de E al S I. Are formă ovală în plan şi cilindrică, cu fundul plat, în secţiune. Apare la adâncimea de -1,47 m şi coboară până la -2,2 m faţă de nivelul actual de călcare. Umplutura este pământ negru tasat în partea superioară şi maroniu închis spre partea inferioară. Conţinea puţine fragmente ceramice, cenuşii şi cărămizii, din pastă fină şi grosieră, lucrate la roată, cărbuni, chirpici şi oase de animale de talie mare. Groapa 114 a apărut parţial în carourile 54-55 şi continua sub profilul vestic al secţiunii. Are formă ovală în plan şi cilindrică, cu fundul plat, în secţiune. Identificată la adâncimea de -1,58 m coboară până la -2,54 m faţă de nivelul actual de călcare. Materialul arheologic constă din numeroase fragmente ceramice cenuşii, preponderent lucrate la roată, din pastă fină şi grosieră, un fragment cu decor incizat, 5 fragmente ceramice cărămizii lucrate la roată, câteva brocuri de zgură, cantitate relativ redusă de chirpici şi oase de animale de talie mare. La umplerea gropii au fost antrenate câteva fragmente ceramice neolitice, din pastă grosieră. Groapa 115 a apărut parţial în S I, în carourile 55-56, şi continuă sub profilul estic al acesteia. Are formă rotundă în plan şi cilindrică, cu fundul rotunjit, în secţiune. Surprinsă la adâncimea de -1,46 m, coboară până la -2,37 m. Umplutura este pământ negru tasat, în care apar, spre partea inferioară, lentile de lut galben. Materialul arheologic constă din fragmente ceramice cenuşii din pastă fină şi specia ciment, lucrate preponderent la roată, precum şi câteva cărămizii, din pastă fină, bine arsă, oase de animale de talie mare, fragmentare, dinţi de rumegătoare şi puţini chirpici. Groapa 116 surprinsă parţial în S I, în carourile 55-56. Are formă ovală în plan şi cilindrică în profil. A apărut la adâncimea de -1,46 m şi cobora până la -1,93 m faţă de nivelul actual de călcare. Umplutura era pământ negru tasat, segmentat în partea inferioară de lentile de lut galben. Materialul arheologic constă din fragmente ceramice cenuşii, din pastă fină şi grosieră, având ca degresant nisip şi pietricele, lucrate la roată şi la mănă, galbene şi galben-cărămizii lucrate la roată, chirpici şi oase de animale în cantităţi mici. În umplutură erau antrenate şi fragmente ceramice neolitice, din pastă grosieră, arse neuniform. Civilizaţia medievală românească: Groapa 98 a apărut în caroul 23, la adâncimea de -0,9 m, fiind suprapusă de o fundaţie din beton, şi coboară până la -2,92 m faţă de nivelul actual de călcare. Are formă circulară, în plan şi oval-alungită, cu umăr şi fundul rotunjit, în secţiune. Umplutura era pământ negru afânat în care s-au găsit fragmente ceramice roşii, bine arse, din pastă fină, lucrate la roată, chirpici şi oase de păsări şi de animale de talie mică. În umplutură erau antrenate fragmente ceramice din pastă grosieră şi fină, lucrate la mână, specifice culturii Boian, precum şi 4 aşchii de silex. În secţiunea S I au fost surprinse şi două gropi recente, în carourile 43 şi 45, la adâncimea de -0,8 m, precum şi un şanţ recent care străbate secţiunea pe direcţia E–V, în caroul 44, la aceeaşi adâncime.