Cercetările arheologice din tell-ul de la Pietrele-Măgura Gorgana fac parte dintr-un proiect comun de cercetare româno-german (Pietrele Archaeological Project) iniţiat de Institutul de Arheologie “Vasile Pârvan”din Bucureşti şi Deutsches Archäologisches Institut, Eurasien Abteilung. În campania 2013 obiectivul urmărit a fost continuarea cercetărilor sistematice în aşezarea de tip tell, în aşezarea plană din ju...rul tell-ului şi pe terasa superioară a Dunării. Pe tell activitatea de cercetare din anul 2013 s-a desfăşurat în cele două suprafeţe (suprafaţa B şi suprafaţa F). În aşezarea plană din jurul tell-lui au fost extinse spre nord suprafaţa deschisă în anul 2010 (suprafaţa L), suprafaţa deschisă în anul 2012 (suprafaţa T) şi a fost deschisă o nouă suprafaţă ( denumită suprafaţa U). La vest de tell, a fost deschisă o nouă suprafaţă ( denumită suprafaţa N) ce conectează suprafeţele N2 şi N3 deschise în anul 2011. Pe terasă a fost deschis şanţul KK la cca. 50 m nord de şanţul K cercetat în campania 2010. Suprafaţa B În suprafaţa B cercetarea a continuat în partea sudică a suprafeţei, urmărindu-se astfel cercetarea contextelor identificate în campania trecută. Astfel, a fost epuizat parţial stratul de nivelare, fiind identificată o nouă structură de locuire, arsă, ce prezintă o puternică înclinare spre sud. Contextul P13B001 a apărut sub forma unei mase compacte de chirpic. A fost surprins pe o lungime de cca. 4,50 m şi pe o lăţime de 1,50 m continuând însă în profilul vestic şi cel sudic. Pe mai multe bucăţi de pereţi s-au observat mai multe straturi de lutuială, ultima aplicată fiind colorată în roşu pe care au fost desenate cu alb dungi de diverse grosimi (fig. 1-3). Din interiorul structurii arse (P13B019) au fost recoltate numeroase unelte de piatră şi 16 vase întregibile şi foarte multe seminţe carbonizate. Suprafaţa F În campania 2013 cercetarea s-a concentrat atât în extinderea estică (denumită F-Est), dar şi în suprafaţa F propriu-zisă. În suprafaţa F-Est s-a continuat cercetarea locuinţei arse începută în campania 2012. Astfel a fost secţionată şi documentată instalaţia de foc descoperită anul trecut P12F582, fiind observate trei cruste suprapuse. Totodată a fost observat şi modul de construcţie al instalaţiei de foc, un şir de pari mici înfipţi vertical, peste care a fost aplicat lutul crud. Pe aproape întreaga suprafaţă a extinderii au apărut bucăţi masive de chipici ars provenind de la dărâmătura casei incendiate(P13F723). Materialele recoltate sunt cca 70 de vase întregi sau întregibile, greutăţi de lut, bare de grafit, topoare de piatră şi silex, unelte din os şi corn, figurine, pietre prelucrate, precum şi piese din cupru. În suprafaţa F a fost cercetată o structura nearsă , orientată nord- sud, a fost doar parţial surprinsă în suprafaţa actuală de cercetare. Axul lung, ce măsoară aproximativ 8 m a fost dezvelit integral, în timp ce axul est-vest ce cuprindea şi o mare parte a structurii intră în profilul de est. Tot în partea nordică a fost întâlnit un număr mare de pietre nelucrate, alături de un număr mai mic de pietre lucrate şi oase mari în conexiune anatomică provenind probabil de la animale domestice de mari dimensiuni. În partea sudică a structurii nearse a fost găsită o vatră foarte bine păstrată. Suprafaţa L Suprafaţa L/2013 este o extindere spre vest a suprafeţei L/2012. Din stratul de colluviu au fost recoltate materiale amestecate din diverse epoci. Au fost documentate şi cercetate câteva un gropi din a căror umplutură au fost recoltate fragmente ceramice şi, pietre, unele lucrate, un mormânt de inhumaţie şi o structură de chirpic. Mormânt de inhumaţie (P13L121) cu oasele bine păstrate. Scheletul era în poziţie chircită, orientat est-vest. Din groapa mormântului au fost recuperate câteva fragmente ceramice şi o piatră lucrată. O structură de chirpic, foarte prost conservată, a fost surprinsă în partea vestică a jumătăţii sudice. A fost cercetată şi documentată o vatră înconjurată de pereţi de lut (P13L173). Crusta vetrei era foarte bine păstrată, iar patul vetrei a fost amenajat pe un strat de pietricele. Din jurul vetrei, în special din zona de la nord de vatră au fost recoltate multe fragmente ceramice. Suprafaţa T Secţiunea deschisă în anul 2013 a înglobat în colţul de SE şi secţiunea T din anul 2012, descoperirile datate în neolitic din campania trecută reprezentând motivaţia extinderii săpăturii din anul curent. Pe parcursul cercetării au fost identificate 6 morminte de inhumaţie singulare, la diferite adâncimi, limitele gropilor nefiind observate decât în cazul lui P13T213 şi o masă de chirpic ars de-a lungul profilului nordic. Masa de chirpic s-a conturat o zonă lângă profilul nordic –P13T211 (P13T204, P13T210, P13T220, P13T221), având dimensiunile de 6,60 m (E-V) x 2,80 m (N-S), şi părea să se desfăşoare mult spre nord, dincolo de marginile secţiunii. Printre chirpici au fost găsite două vase parţial întregibile şi alte fragmente ceramice, greutăţi din lut, oase de animale, pietre, etc. Suprafaţa U Scopul deschiderii acestei suprafeţe (7 x 11m) a fost acela de a avea o vedere mai largă asupra locuirii neolitice târzii din zona înconjurătoare tell-ului. Topografia zonei indică o uşoară înclinare a terenului dinspre nord-vest spre sud-est. Stratul vegetal din suprafaţa U nu este diferit în comparaţie cu celelalte suprafeţe cercetate în aşezarea plană, singura diferenţă notabilă fiind cantitatea redusă de material arheologic. Au fost observate şi cercetate câteva contexte neclare, după cum urmează: o mică zonă cu pământ galben lutos (P13U804) în partea nord-vestică; o porţiune de culoare brun-deschisă(P13U805); o altă zonă cu bucăţi rulate de chirpic chiar lângă profilul nordic (P13U807), o zonă cu cu sol galben lutos şi intruziuni calcaroase (P13U808). Suprafaţa N Suprafaţa N/2013 a fost deschisă la vest de tell, între suprafeţele N2/2011 şi N3/2011. Scopul deschiderii acestei suprafeţe a fost acela de a avea o vedere mai largă a acestei zone şi de a conecta cele două suprafeţe N2 şi N3 cercetate în campania 2011. După îndepărtarea stratului de coluvium în partea centrală a suprafeţei nivelul de cultură a fost surprins în jurul cotei de ▼31.15 m. Au fost cercetate patru gropi cu material de factură neolitică. La cota de ▼ 30.60 m-30.50m a fost găsit un picior uman în conexiune anatomică (P13N312 – fig. 32). Materialul recoltat din această arie conţine şi alte fragmente osoase umane. Şanţul KK Şanţul KK (47 x 3m) a fost deschis pe terasa superioară a Dunării şi este situat la 50 m nord de fostul şanţ K cercetat în campania 2010. Scopul acestui şanţ a fost de a clarifica rezultatele investigaţiilor geofizice întreprinse în anul 2007, investigaţii ce arătau un sistem de fortificaţie ce tăia partea estică a terasei. După îndepărtarea stratului vegetal şi curăţarea profilelor, în primul plan realizat au fost vizibile două structuri clare. În partea vestică pe o lăţime de cca. 10 m a fost surprins şanţul – P13KK912 (identificat de asemenea şi în 2010), cu pământ de umplutură de culoare brun – închisă. În partea estică a şanţului pe o lăţime de 6 m, a fost surprinsă o structură arsă orientată est-vest. Măsurat de la suprafaţa actuală şanţul are o adâncime de 3.70m, baza lui fiind lată de 3 m. Până la adâncimea de 2.50 m au fost recuperate materiale arheologice aparţinând epocii bronzului, în special fragmente ceramice, bucăţi de chirpic (unele cu urme de pari), oase de animale şi pietre lucrate. Singura piesă de metal apărută este un cuţit mic de bronz. Materialul poate fi legat de un nivel de umplutură al şanţului de culoare gri şi consistenţă lutoasă, nivel vizibil şi în profilul şanţului. În partea estică a şanţului KK a fost surprinsă parţial în plan o groapă. Din umplutura gropii au fost recoltate materiale arheologice aparţinând epocii bronzului: fragmente ceramice de dimensiuni mai mari şi oase de animale. La vest de groapă este localizată structura arsă (P13KK930), vizibilă şi în harta geomagnetică. Şanţul KK a dezvelit doar o mică parte din ea. Are aceeaşi orientare ca şi şanţul, NNW-SSE. La secţionare a fost vizibil faptul că este construită din lut ars, pe alocuri făţuit, şi are cca 1 m grosime. Au fost observate câteva pietre nelucrate, fără a avea însă o legătură directă cu modul de construcţie. Structura arsă a fost puternic afectată de lucrările agricole şi de gangurile de animale, astfel că nu se pot trage concluzii asupra modului de construcţie. Cercetări interdisciplinare Şi în campania 2013 pe tell, în zona înconjurătoare tell-ului, în aşezarea plană şi în anumite arii din lunca Dunării a continuat seria de foraje efectuate de echipa de geografi de la Universitatea din Frankfurt, condusă de prof. dr. J. Wunderlich. Scopul acestor foraje fiind obţinerea informaţiilor asupra cursurilor de apă sau a bălţilor existente în preistorie, prin analiza sedimentelor, pentru reconstituirea mediului geografic preistoric. În campania 2013 din diverse contexte arheologice au fost spălate şi analizate eşantioane de sol, pentru identificarea resturilor faunistice ihtiologice. Au fost colectate probe de sol pentru analize sedimentologice şi arheobotanice şi bucăţi de lemn şi cărbune pentru datarea cu radiocarbon şi analize dendrocronologice.