Obiectivele cercetării au fost: săpătura de salvare la Şanţul Neolitic Casa Cerbului, de la nivelul Parţa 6 la nivelurile 7b. Din nivelul 7a au rămas unele complexe necercetate, fiind acoperite în zona de N de complexe din nivelele Parţa 4 şi 5. Cercetarea nefiind extinsă spre N, au fost cercetate doar nivelurile 3 (medieval timpuriu) şi 4 (epoca cuprului Tiszapolgár). Casa Cerbului este un bloc de locuinţe d...in care trei încăperi aveau etaj, a patra încăpere continua sub profilul de V al săpăturii. Suprafaţa nefiind extinsă în acea zonă, fiind necesare prospectări dată fiind descoperirea unui sistem de fortificaţie împrejurul sanctuarelor şi a unor complexe sacre, pe durata nivelurilor 7b şi 7c. Unele rapoarte extinse în limba română şi engleză au fost prezentate pe saitul web de la Roma, Prehistory Knowledge, finanţatorul principal al cercetărilor de la acest complex. Detalii privind alte rezultate ale cercetărilor au apărut în Patrimonium Banaticum. Încăperea A, de SE avea un etaj, cercetat în campaniile din 1991, iar finalizarea a fost în 2009 fiind cercetate fundaţiile. Etajul a fost construit după o perioadă de funcţionare a construcţiei. La etaj a fost descoperită o vatră şi mai multe obiecte precum şi un război de ţesut. Parterul a ridicat probleme deosebite, deoarece podeaua a fost refăcută de nenumărate ori pe parcursul nivelului 6, înainte de ridicarea etajului. În jumătatea de E şi S a încăperii a fost descoperită o platformă ce avea podeaua din bile de lut nearse. Din cauza unor gropi de mari spre E, dimensiuni de la structura fundaţiei, în acele gropi au avut loc tasări din care motive bilele de praştie s-au adâncit fiind nevoie de refacerea podelei. Platforma pornea din colţul de SE având lungimea de cca. 2,6 m lungime pe 1,5/1,6 m lăţime având la mijloc orientat spre V un bucraniu de lut nears de cca. 20 x 30 x 17 cm. Podeaua avea cel puţin trei reparaţii cu bile şi lipituri pentru a menţine orizontalitatea, dar lipiturile ulterioare ale podelei locuinţei au acoperit aproape în întregime bucraniul. Dimensiunile acestuia pot fi potrivite pentru un loc de dormit dar sunt apropiate de cele ale altarelor din sanctuarele de la Parţa Sanctuarul 1 - Altar A ce avea 3 x 1,6 m şi Sanctuarul 2 - Altar A 3 x 1 m, Altarul de E la Sanctuarul 2 de 1,8/2 x 1,5 m sau meselor altar din Sanctuarul 2 (Altar B şi C de 2,5 x 2 m, iar Altarele D şi E de 2,5 x 2,5 m. Încăperea B a fost preparată doar pe cca. 1,7 m lăţime, fiind sub profilul de V, nu sunt prea multe detalii, doar că la ridicarea etajului se practică gropi de foarte mari dimensiuni. Deasupra acesteia se afla un alt complex a din care s-a cercetat mai puţin de jumătate. Încăperea C a fost parţial preparată, fiind deranjată de săpătura lui M. Moga din 1945, avea mai multe podele cu 4+6 refaceri, ultimele trei refaceri acoperind parţial sau total un cuptor abandonat în ultima etapă de lipituri şi folosit doar ca vatră. Locuinţa a avut un etaj cu o puternică structură de bârne iar la etaj pereţi de lemn dublaţi de un scund perete de protecţie cu structură din pari şi trestie. In una din ultimele etape ale podelei, spre peretele de S se afla o vatră cu gardină uşor adâncită, cu plan semicircular iar în vecinătatea ei resturi de la o placă din lut nisipos fără margini clare. Fiind în vecinătatea vetrei de formă neobişnuită se consideră posibil a fi o stelă cu o vatră în vecinătate. Încăperea D avea dimensiunile de 4 x 4 m cu un pat cu marginile protejate de un perete înalt cca. 0,60 - 0,70 m cu structură de pari şi nuiele, construit pe podea de pari, de mari dimensiuni (2 x cca. 2,4 m latura de E era tăiată de o groapă recentă), avea un etaj ce se întindea pe toată suprafaţa parterului. In zona patului, spre peretele de V de afla o deschidere în podeaua etajului unde au fost găsite gropi de la o scară ce urca la etaj. Înspre peretele de V (vecin cu încăperea C) se afla o vatră semiadâncită în formă de calotă sferică. Şanţul din nivel 7 pentru apărarea zonei Sacre Aşezarea a fost braconată la S de ultima noastră săpătură (din fericire la cca. 2 m V de Casa Cerbului) de amatori de materiale arheologice. Aceştia au pornit braconarea din marginea Timişului, din profilul râului şi au distrus podeaua unei mari locuinţe pe o lăţime de 2 m lungime de 3 şi adâncime de 1,5 m, care complex acoperea şanţul neolitic. Marginea şanţului pornea de sub dărâmăturile, peretele de S şi podeaua încăperii B ceea ce arată construirea lui înainte de ridicarea casei Cerbului. Mai mult, dărâmăturile peretelui de S al încăperii B pică în şanţul deja astupat, iar tasarea care s-a petrecut în timp a determinat albierea constatată în campania din 2008-2009. Şanţul avea la gură aproape 4 m lărgime şi adâncimea de cca. 2,5 m. Şanţul avea cca. 15 nivele cu depuneri subţiri şi câteva depuneri cu resturi de la pereţi de case vreme la care este abandonat sistemul de fortificare construindu-se sistemul mare de la m. 210-240 pe marginea Timişului. Deosebit de semnalat ni se pare descoperirea resturilor unui podeţ peste şanţul de apărare. Şanţul de apărare este în jurul Sanctuarului 1 şi a unui număr limitat de case. După masivitatea lucrării credem că aparţine etapei 7c dar nu este exclus să fi început fortificarea în nivel 7b. În nivel 7a nu exista sistem de fortificare, locuinţe din această vreme fiind şi în afara acestui şanţ. Materialul din aceste complexe este mai sărac în comparaţie cu cele descoperite în complexele din interiorul fortificaţiei. Este posibil ca din cauza fortificaţiei complexele din afara acestui şanţ să se fi aprins mai târziu şi oameni au putut să îşi ia unele bunuri din case. Diferenţe în arhitectura nivelului 6 între complexele din interiorul sau exteriorul acestei fortificaţii nu sunt, nefiind nici deosebiri sociale. Locuinţele din Casa Cerbului aparţin culturii Banatului, fazele IIB - IIC. Ceramica din şanţ este şi de fază IIA fiind mai multe elemente Vinča B1. Din zona tell-ului I până la aşezarea 4 (amonte) şi Aşezarea 5 (în aval) a fost lărgit şi supraînălţat digul Timişului. Am detaşat unul din membrii echipei de cercetare care a supravegheat gropile de împrumut pentru supraînălţarea digului. Au fost stopate lucrările din gropile de împrumut din Aşezarea 4 unde anterior săpăturilor a fost distrus un cimitir medieval ce ţinea de aşezarea 5. Au rămas în marginea gropii, distruse parţial cca. nouă schelete iar după densitatea celor afectate apreciem ca au fost distruse cca. 40. De pe digul supraînălţat au fost culese materiale arheologice medievale timpurii şi prefeudale provenind din a doua groapă de împrumut, situată la cca. 80 m de prima, unde au fost distruse bordeie şi locuinţe. Lucrările de înălţare şi lărgire la dig erau încheiate la momentul deschiderii campaniei arheologice. I-am informat pe arheologii de la Muzeul Banatului şi cei de la Direcţia de Patrimoniu Timiş despre distrugeri. Lărgirea digului continua în zona Pădurii Peciu, dincolo de Aşezarea 5.