Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Băjenaru | Constantin | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Covacef | Zaharia | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Gămureac | Emilian | Ministerul Culturii | |
Lungu | Liviu | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Nopcea | Cătălin-Mircea | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Papuc | Gheorghe | responsabil | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Potârniche | Tiberiu | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Talmaţchi | Cristina | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa | |
Talmaţchi | Gabriel | Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa |
Surprinsă încă din 1911-1912 de către Vasile Pârvan4 locuirea medievală timpurie de la Pantelimonu de Sus a rămas necercetată până în prezent. Având la bază aceste informaţii şi altele mai noi apărute în ultimii ani5, campania din 2010 a vizat şi efectuarea unor secţiuni de sondaj în puncte unde în timpul perieghezelor au fost identificate materiale ceramice specifice, încercându-se astfel clarificarea unor asp...ecte privind locuirea medieval timpurie din apropierea cetăţii antice. Punctul în care s-au efectuat secţiunile de sondaj se află la SV de cetate, la cca. 300 m de aceasta şi la 15 m de cuptorul cercetat în anul 1980 de A. Panaitescu6, în apropierea pârâului Pantelimon, pe dealul de pe partea nordică a acestuia. Deoarece el se află între cuptorul amintit şi locuinţa familiei Cartaş, l-am numit punctul „Cartaş - cuptor Panaitescu”, fiind astfel mai uşor de identificat în teren, mai ales că nu are o denumire anume în topografia locală. Acesta se prezintă ca o ruptură de mal care se surpă lent datorită apelor pluviale şi gerurilor din timpul iernii, pământul ce alunecă antrenând şi fragmente ceramice. Au fost deschise două secţiuni: S1 dispusă E-V, de 10 x 4 m, şi S2 dispusă N-S ,de 8,50 x 2 m. După -0,8 m, incluzând stratul vegetal şi pământ galben, cercetarea a fost restrânsă la 4 x 4 m, în partea de V a S1, singura care a furnizat date referitoare la perioada menţionată. Aici, la -0,77 -0,87 m, a fost identificată parţial o locuinţă medieval timpurie (2,70 x 1,37 m), ce avea în colţul de SE un cuptor. Forma acesteia pare a fi fost dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, iar podeaua, din lutuială subţire (2,5-3 cm), era uşor albiată. Stratul gros de cenuşă cu lemn ars de deasupra podelei (de cca. 0,2 m) arată modul în care a încetat folosirea locuinţei, iar podeaua nu foarte bătătorită şi pământul nu prea copt al cuptorului şi din preajma acestuia sugerează o locuire a ei de scurtă durată. Pe ansamblu, materialul arheologic descoperit constă în ceramică fragmentară (sec. IX-X) - arsă oxidant şi reducător (confecţionată din pastă nisipoasă şi ornamentată prin incizie sau din pastă curată cu decor în lustru) -, obiecte de uz casnic din lut (fusaiolă) etc. În stratul vegetal au apărut şi fragmente ceramice specifice sec. IV-VII. Materialul rezultat a fost depozitat la MINAC.