.
Pantelimon | Judeţ: Constanţa | Anul: 2010
Anul:
2010
Epoca:
Epoca romană târzie (sec. IV - VIII);Epoca migraţiilor (sec. III - VI)
Perioade:
Epoca romană târzie;
Epoca romano-bizantină
Categorie:
Apărare (construcţii defensive)
Tipuri de sit:
Cetate;
Fortificaţii
Județ:
Constanţa
Localitate:
Pantelimon
Comuna:
Pantelimon
Sector:
„Cartaş-cuptor Panaitescu” (extramuros)
Persoane implicate și instituții:
Nume Prenume Rol Instituție
Băjenaru Constantin Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Covacef Zaharia Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Gămureac Emilian Ministerul Culturii
Lungu Liviu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Nopcea Cătălin-Mircea Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Papuc Gheorghe responsabil Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Potârniche Tiberiu Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Cristina Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Talmaţchi Gabriel Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa
Cod RAN:
Raport:

Surprinsă încă din 1911-1912 de către Vasile Pârvan4 locuirea medievală timpurie de la Pantelimonu de Sus a rămas necercetată până în prezent. Având la bază aceste informaţii şi altele mai noi apărute în ultimii ani5, campania din 2010 a vizat şi efectuarea unor secţiuni de sondaj în puncte unde în timpul perieghezelor au fost identificate materiale ceramice specifice, încercându-se astfel clarificarea unor asp...ecte privind locuirea medieval timpurie din apropierea cetăţii antice. Punctul în care s-au efectuat secţiunile de sondaj se află la SV de cetate, la cca. 300 m de aceasta şi la 15 m de cuptorul cercetat în anul 1980 de A. Panaitescu6, în apropierea pârâului Pantelimon, pe dealul de pe partea nordică a acestuia. Deoarece el se află între cuptorul amintit şi locuinţa familiei Cartaş, l-am numit punctul „Cartaş - cuptor Panaitescu”, fiind astfel mai uşor de identificat în teren, mai ales că nu are o denumire anume în topografia locală. Acesta se prezintă ca o ruptură de mal care se surpă lent datorită apelor pluviale şi gerurilor din timpul iernii, pământul ce alunecă antrenând şi fragmente ceramice. Au fost deschise două secţiuni: S1 dispusă E-V, de 10 x 4 m, şi S2 dispusă N-S ,de 8,50 x 2 m. După -0,8 m, incluzând stratul vegetal şi pământ galben, cercetarea a fost restrânsă la 4 x 4 m, în partea de V a S1, singura care a furnizat date referitoare la perioada menţionată. Aici, la -0,77 -0,87 m, a fost identificată parţial o locuinţă medieval timpurie (2,70 x 1,37 m), ce avea în colţul de SE un cuptor. Forma acesteia pare a fi fost dreptunghiulară cu colţurile rotunjite, iar podeaua, din lutuială subţire (2,5-3 cm), era uşor albiată. Stratul gros de cenuşă cu lemn ars de deasupra podelei (de cca. 0,2 m) arată modul în care a încetat folosirea locuinţei, iar podeaua nu foarte bătătorită şi pământul nu prea copt al cuptorului şi din preajma acestuia sugerează o locuire a ei de scurtă durată. Pe ansamblu, materialul arheologic descoperit constă în ceramică fragmentară (sec. IX-X) - arsă oxidant şi reducător (confecţionată din pastă nisipoasă şi ornamentată prin incizie sau din pastă curată cu decor în lustru) -, obiecte de uz casnic din lut (fusaiolă) etc. În stratul vegetal au apărut şi fragmente ceramice specifice sec. IV-VII. Materialul rezultat a fost depozitat la MINAC.

Sursa:
Cronica cercetărilor arheologice din România
Editor:
CIMEC
Limba:
RO