I. Cercetări sistematice: Cercetările din campania 2002 s-au desfăşurat doar pe promontoriul sudic, luându-se hotărârea desfăşurării săpăturii în suprafaţă. Secţiunea VI a fost lăţită cu 4 m spre nord, iar secţiunea VII cu 4 m spre sud, denumind noile suprafeţe S VI b, c respectiv S VII b, c, acestea fiind caroiate din 2 în 2 m. Suprafaţa deschisă are 144 m2. Cercetarea s-a efectuat doar în S VI b, c şi S VII ...b, c, scopul acesteia fiind, în prima fază, ajungerea până la nivelul în care ne aflăm în S VI a şi S VII a. Adâncimea maximă la care s-a ajuns în suprafeţele săpate este de -0,60 m (în capătul de vest al acestora). La sfârşitul campaniei ne-am oprit pe un strat gros de dărâmătură. Materialul arheologic medieval timpuriu (secolele XI – XII) constă în: - ceramică – vase-borcan (între care se remarcă unul întreg şi câteva întregibile), amfore, ulcioare cu firnis verde-măsliniu, căldări, fusaiole etc.; - sticlă – fragmente de brăţări; - o cruciuliţă simplă; - monede – trei folles anonimi şi o scyphată. Pe lângă materialele medievale, au fost descoperite şi fragmente ceramice de epocă romană şi romano-bizantină antrenate – terra sigillata, amfore "morcov", L R 1, L R 2 şi Spatheia, farfurii romano-bizantine etc. II. Periegheze: În anii 2001 şi 2002 au fost efectuate cercetări de suprafaţă între localităţile Peceneaga şi Ostrov, prilej cu care au fost identificate următoarele obiective arheologice: - în punctul "Piscul Sărat" sau "Colţanul Mare" (la 2 km sud de Peceneaga) – o aşezare hallstattiană şi una medievală, pe lângă castrul roman cunoscut; - la 6,2 – 6,5 km nord de Ostrov – o aşezare getică de perioadă elenistică; - în punctul "Cetatea Baltina" sau "Valea Hogii (la 4 km nord de Ostrov), punct în care este amintită, în mai multe lucrări de specialitate, o "cetate romană" – un tell gumelniţean, suprapus de o aşezare getică de perioadă elenistică.