În continuarea săpăturilor de salvare din anii anteriori a fost terminată cercetarea casetei B. - 5 x 6 m şi a secţiunii S. III, ambele situate în faţa bisericii ortodoxe, aflate, încă, în construcţie. În caseta B toate complexele descoperite, în 1998 sunt eneolitice, aparţinând diferitelor faze ale culturii Tisa. Sub platforma de piatră a locuinţei de suprafaţă Tisa III, dezvelită în 1997, între -0,70 -0,90 ş...i 1,60 -1.70 m, D 2-6/A-C a apărut un strat de depunere cu bogat material arheologic, denumit convenţional 5'. Acesta împreună cu platforma de piatră este tăiat în D 1,2/A-C de un alt strat de depunere, 5, dar care conţine pe lângă material eneolitic şi altele, ulterioare, datate în bronzul timpuriu, târziu şi Hallstatt. Pornind din profilul de SE, în O 1,2/E,D a fost delimitat parţial un complex, probabil locuinţă, de formă albiată, în profil vertical, adâncă de 50 cm., semicirculară, în profil orizontal, lăţime 2,08 m., aparţinând fazei a doua a sitului eneolitic, respectiv culturii Tisa II - grupul Salca-Herpaly. Stratul care a umplut complexul trebuie să fi fost cel denumit convenţional 6, surprins numai în O 1,2/A, între -1,40 şi - 1,60, care acoperă un strat de amenajare, similar ca textură, diferenţa fiind dată de pigmentul alb, probabil cenuşă (6) şi de abundenţa materialului (stratul ulterior). Această interpretare este verificată de existenţa unui alt strat, sub cele două menţionate, aproape identic ca textură şi culoare cu 6. În sfârşit la -1,80 -2,00 m, în O 1,2/A,B a fost identificată o locuinţă adâncită din prima fază de locuire cu un bogat inventar ceramic şi osteologic şi adâncă de 50 de cm. S. III, dimensiuni 2 x 10 m, a fost trasată la 20 de metri SE de Caş. B. După primele trei straturi moderne, la -0,90-1,00 m, a fost identificată o a treia platformă de piatră a unei locuinţe de suprafaţă, de la demararea săpăturilor în 1996, şi a patra cunoscută. Pentru prima dată a fost identificată o parte a unei laturi mărginită de peretele din chirpici, prăbuşit, apoi o groapă de par plasată în interiorul platformei. Sub aceasta şi pe toată suprafaţa există stratul de amenajare surprins în fiecare secţiune, 5', între -1,00-,20 şi -1,70-1,80 m. Contextul 6 din faza a doua umple o locuinţă albiată, surprinsă parţial, lungime maximă 4,30 m, cu podeaua direct pe lutul virgin având o refacere păstrată numai la extremităţi, de această dată din pietre de râu de talie mică acoperite cu cenuşă, în interiorul locuinţei au apărut două gropi, una a unui stâlp de lemn, cealaltă considerată o vatră, pentru că în ea au fost identificate bucăţi de chirpici iar la bază cenuşă ce acoperă pietrele de râu din fundul gropii. O altă groapă cu urma stâlpului de lemn carbonizat, a fost surprinsă pe jumătate, restul în profil, în D 9-10, adâncă de 1,10 m de la nivelul de călcare. Aceasta se afla probabil în colţul unei alte locuinţe. Sub acest nivel în D 4-7/A, la -2,00 m a fost identificată o locuinţă adâncită 0,50 m, cu marginile rotunjite, surprinsă şi ea parţial, (lăţime 2,00 m) cu material arheologic aparţinând grupului Salca-Herpaly. în D 1-3, între -2,20-2,40 m, un strat de amenajare din lut cu chirpici şi ceramică în textură, acoperă un altul aparţinând probabil unei locuiri (-2,40-2,65 m). Amândouă sunt databile, pe baza materialului arheologic, tot în grupul Salca-Herpaly.