Satul Opatiţa este situat la 4,4 km N de oraşul Deta, fiind în momentul actual integrat în structura urbană a Detei. Cercetările de arheologie medievală de la Opatiţa au vizat situl arheologic de la Călăşturi, cuprins în Lista monumentelor istorice din România la poziţia judeţului Timiş TM – I – s – B 06075. Toponimul Călăşturi exprimă o realitate arheologică evidentă, legată de istoria medievală a zonei, indi...ciu al unei mănăstiri medievale (Kolostor = mănăstire, lb. maghiară). Dealtminteri şi numele satului Opatiţa provine dintr-un apelativ maghiar Apacza cu semnificaţia călugăriţă. Documentele de cancelarie medievale aduc puţine informaţii despre istoria satului Opatiţa. Astfel, el apărea consemnat pentru întâia oară în anul 1333 în lista colectorilor papali. Preotul din Apacha a fost înscris în anii 1333-1335 între plătitorii dijmei papale din arhidiaconatul dintre Timiş şi Bârzava (Ţeicu, 2005, p. 32). Săpăturile arheologice au fost iniţiate în data de 1 august 2005 şi s-au derulat până în data de 31 august 2005. Zona de interes arheologic cuprinde o suprafaţă de circa 3000 de m2, în care se distinge conturul unei fortificaţii de pământ. S-a realizat de la bun început o igienizare a zonei arheologice fiind evacuate mai multe remorci cu resturi menajere, plastic şi alte deşeuri. S-au executat două suprafeţe de cercetare, notate în plan cu S1 şi S2. Suprafaţa S1 a avut dimensiunile de 9/12 m, deci o suprafaţă de 108 m2 fiind investigată arheologic până la stratul de steril. Ea a vizat marginea de SE a incintei fortificate. Suprafaţa 2 (S2) are o orientare E - V şi măsoară 33/10 m. Cercetarea în acest caz se afla în faza iniţială până la adâncimea de 0,30-0,40 m. S-a identificat în S1 un nivel de locuire din sec. XII-XIII cu ceramică fragmentară, specifică acestei perioade, un alt nivel de locuire din sec. XIV-XV şi un număr de 22 de morminte de inhumaţie. Cercetarea din anul 2005 de la Opatiţa, derulată cu susţinerea financiară a MBM Reşiţa Montan şi a Primăriei oraşului Deta a evidenţiat parţial o necropolă din sec. XIV-XVI, o fortificaţie de pământ şi urme de construcţie. Întinderea necropolei şi limitele cronologice ale acesteia vor putea fi stabilite în cursul cercetărilor viitoare. Un obiectiv prioritar rămâne şi identificarea bisericii şi a raportului cronologic între fortificaţia de pământ şi construcţiile de zid.[Dumitru Ţeicu]