Campania de săpătură arheologică sistematică din 2020 în aşezarea fortificată de perioadă medieval-timpurie de la Oltina „Capul dealului” a vizat sectorul de est al aşezării, având următoarele obiective: obţinerea de noi informaţii privind situaţia planimetrică în cele două faze ale aşezării înregistrate aici şi determinarea densităţii de locuire prin identificarea şi înregistrarea de noi complexe. Activitate...a s-a desfăşurat în jumătatea vestică a secţiunii SIB şi în caseta 1/2016, aflată pe partea de sud a secţiunii, însumând o suprafaţă de lucru de circa 130 mp. În perimetrul cercetat au fost identificate opt complexe, constând în: 6 locuinţe din secolele IX-XI; o groapă pentru păstrat provizii, cu pereţii lutuiţi, din secolul al XI-lea şi o groapă cu material roman şi getic. Două dintre locuinţele cercetate prezentau cuptor clădit din pietre, trei aveau cuptoare scobite în unul din pereţi, iar a şasea a fost cercetată parţial, intrând mare parte sub profilul de vest al casetei. Patru dintre locuinţe se suprapuneau şi întretăiau, finalizarea lor integrală nefiind posibilă în perioada alocată cercetării. Este însă de reţinut descoperirea în Cpl. 5/2020, carourile 37-38, a unui cuptor cu calotă, cu dimensiunea de 1,55 m x 1,60 m, a cărui înălţime se mai păstra pe 0,20 m. Cuptoare de acest tip au mai fost descoperite în aşezarea fortificată de la Oltina, dar cu diametrul de până în 1,25 m. Ele sunt corelate, în general, cu activităţile de prelucrare a grânelor, nu departe de el fiind descoperită în campaniile anterioare o instalaţie mecanică de măcinat cereale. Acest lucru arată una din ocupaţiile principale ale locuitorilor aşezării, relevând, totodată, gradul dezvoltării tehnice din această perioadă. Instalaţiile mecanice de măcinat cereale sunt relativ rare în Dobrogea, fiind observate până acum doar în aşezările de la Constanţa şi Valu lui Traian. Din complexe şi din nivelurile de locuire a fost recoltat un divers material de interes arheologic, constând în: ceramică medievală timpurie, fragmentară sau reîntregibilă, arsă în atmosferă oxidantă şi reducătoare; mărgea din sticlă; obiecte din fier (lame de cuţit, cuie); fusaiole din lut; ascuţitori din cărămidă pentru împungătoare din os; greutăţi din lut pentru plasa de pescuit; împungătoare din os; bile pentru praştie; material faunistic etc. Toate acestea aparţin secolelor IX-XI. Reduse cantitativ, au apărut şi fragmente ceramice specifice perioadei romane timpurii şi celei getice târzii (secolelor I-II). Materialul rezultat a fost depozitat la MINA Constanţa.