Peştera Bordul Mare de la Ohaba Ponor (com. Pui, jud. Hunedoara) este situată la marginea satului Ohaba Ponor, fiind săpată într-o bordură calcaroasă a munţilor Şureanu. Peştera a fost cercetată în mai multe etape arheologice. Prima campanie de cercetări arheologice s-a desfăşurat între 1923 şi 1929 sub conducerea lui M. Roska, care şi-a axat săpăturile pe terasa din faţa peşterii şi puţin în interiorul acestei...a1. În perioada 1954-1955, cercetările arheologice din această peşteră au fost reluate de un colectiv condus de C. S. Nicolăescu-Plopşor2, iar în 1983, 1986 şi 1994, Al. Păunescu realizează câteva sondaje de verificare3. Bogăţia materialului litic musterian descoperit în această peşteră de-a lungul timpului, cât şi faptul că este singura peşteră din ţară în care au fost descoperite fosile aparţinând omului de Neanderthal, ne-a determinat să începem în anul 2009 salvarea depozitului arheologic care a mai rămas în urma săpăturilor realizate încă de timpuriu în această peşteră. A fost săpată o secţiune de 4 mp, săpătura ajungând până la patul peşterii. Întreg sedimentul a fost trecut prin sită, iar înregistrările au fost realizate tridimensional, adâncimile fiind raportate la un unic punct 0. Din punct de vedere stratigrafic, au fost identificate 6 straturi, dintre care două niveluri arheologice musteriene. Primele trei straturi, până la adâncimea de 0,80-0,90 m sunt deranjate de galeriile făcute de animale, dar şi de alunecarea sedimentului spre mijlocul peşterii, alunecare produsă ca urmare a denivelării depozitului din cauza vechilor săpături arheologice. În aceste straturi au fost descoperite materiale arheologice din epoci diferite, amestecate din cauza deranjamentelor: ceramică, piese litice de factură musteriană, faună actuală şi faună fosilă etc. Sub aceste straturi, urmează un nivel cu pietre mari de calcar fragmentate prin gelivaţie. Sub nivelul de pietre de calcar, au fost identificate două niveluri arheologice musteriene. Primul nivel musterian corespunde musterianului III descoperit în perioada 1954-1955 şi stratului III identificat de M. Roska. Acest nivel cultural este cel mai bogat strat de cultură musterian din peştera Bordul Mare. Utilajul litic descoperit se înscrie în caracteristicile întregului ansamblu musterian din această peşteră, fiind reprezentat prin aşchii groase cu talon cortical şi margini convergente, aşchii à dos corticale, fragmente de aşchii şi deşeuri de debitaj. Materia primă din care au fost debitate piesele descoperite este reprezentată prin cuarţit. Fauna descoperită prezintă un grad mare de fragmentaritate. Al doilea nivel musterian este reprezentat prin acelaşi tip de piese litice şi faună fragmentară. În acest strat a fost făcută o descoperire remarcabilă pentru Paleoliticul Mijlociu: o fosilă colectată de oamenii de Neandertal şi adusă în sit. Descoperiri de acest tip sunt destul de rare în Europa, fosile găsite în strate musterieme mai fiind identificate doar în câteva situri din Franţa, la Arcy-sur-Cure, Pech de l’Azé I, Combe Grenal sau Chez Pourré-Chez Comte. Descoperirea foarte importantă realizată în acest an, dar şi bogăţia materialului litic musterian din această peşteră, sunt elemente importante pentru continuarea salvării depozitului peşterii Bordul Mare prin realizarea de săpături arheologice în anii următori.