Descrierea săpăturilor: Pe malul stâng al râului Vicinic, în stânga şoselei Oraviţa-Moldova Nouă, în punctul D’aia parte au fost trasate două secţiuni S 1 şi S 2 cu dimensiunile de 2 x 10 m. Primul strat al săpăturii, pământul vegetal, cu o grosime de 0,12 - 0,18 m, de culoare neagră, conţine câteva urme de pigment roşu şi alb-gălbui, fără nici un fragment ceramic. Al doilea nivel, este pământ negru, marcat ...de bucăţi de chirpici şi pigment alb-gălbui. El coboară până la adâncimea de -0,42 -0,48 m şi conţine un număr mai mare de fragmente ceramice. Următorul nivel (cu o grosime de 0,18 - 0,20 m) a conţinut câteva bucăţi mărunte de chirpici semnalate în carourile 1 şi 2, inexistente în celelalte, unde predomină pigmentul alb. Fragmentele ceramice sunt rare. În partea superioară acest strat este negru-gălbui şi devine galben-lutos către bază. În timpul săpăturilor nu a fost găsită nici o piatră care să marcheze un nivel de călcare sau un complex de locuire. Sterilul arheologic, galben-lutos, cu urme de pigment alb constituie ultimul nivel surprins la adâncimea de -0,82 m. Secţiunea S 3 a fost realizată în dreapta şoselei în punctul Crăguieţ şi a avut dimensiunile de 2 x 10 m. După pământul arabil cu o grosime de 0,18 - 0,28 m, în care au apărut sporadic urme de pigment galben roşcat, urmează un pământ negru cu urme de locuire. Acest nivel, cu o grosime de 0,36 - 0,38 m conţine pe lângă pigmentul roşu şi alb-gălbui, mai multe fragmente ceramice. Ele s-au grupat către a doua jumătate a caroului 5 unde stratul de cultură se albiază puţin, coboară, semnalând prezenţa unui complex de locuire. Nu a apărut nici o piatră care să marcheze nivelul de călcare. Pământul steril din punct de vedere arheologic cu o grosime de 0,08 - 0,12 m este cenuşiu-gălbui, lutos. Secţiunea S 4 orientată E - V a fost trasată în punctul numit Râpa galbenă, situat într-o zonă de păşune comunală, în dreapta drumului Iam-Berlişte. Primul strat, cel vegetal, cu o grosime de 0,14 - 0,18 m este de culoare brună şi prezintă în compoziţie pietre de mărimi diferite. Nivelul următor, cu o grosime de 0,15 - 0,18 m îşi schimbă culoarea, devine mai gălbui şi numărul pietrelor de dimensiuni mici şi mijlocii se înmulţeşte. În caroul 1 el se păstrează în continuare brun, cu pietre mai puţine. În ambele cazuri, astfel este marcat nivelul gropilor de morminte ce se adâncesc în pământul gălbui cu mult pietriş. Ele coboară până la adâncimea de -0,65 -0,70 m. Ne aflăm la capătul platoului ce adăposteşte cimitirul situat în imediata apropiere a râului şi, din acest motiv, stratigrafic au fost surprinse două nivele de înmormântare. Nu este exclus ca în zona sa centrală numărul înmormântărilor suprapuse să fie mai mare. La adâncimea de -0,40 m a apărut primul mormânt de copil - M 1, situat în apropierea peretelui sudic al caroului 1, al cărui schelet a fost deranjat probabil de lucrările de amenajare a şoselei. La aceeaşi adâncime, în caroul următor şi tot parţial deranjat, în apropierea peretelui sudic a mai apărut un mormânt de copil - M 2. În apropierea acestuia, în peretele secţiunii s-a descoperit o oală cu gura în jos, plasarea ei aici fiind probabil legată de anumite obiceiuri de înmormântare. Pe peretele opus, a fost săpat un mormânt de copil surprins în întregime – M 3. Cu 20 cm mai jos au apărut alte schelete ce au aparţinut unui nivel mai vechi de înmormântare. Ele s-au descoperit pe întreaga suprafaţă a secţiunii şi reprezintă ultimul nivel de înmormântare din zonă. Descrierea materialului: Materialul ceramic descoperit în punctele Crăguieţ şi D´aia parte aparţin aceleaşi perioade istorice. Exteriorul este brun, cărămiziu, cenuşiu închis, negru, aspru la pipăit. Ceramica cenuşie lucrată la roată, dintr-o pastă bine aleasă de impurităţi compactă, aparţine altei perioade istorice. Dintre tipurile ceramice s-a putut reconstitui oala cu gât înalt şi margine răsfrântă, uneori îngroşată şi răsfrântă, cât şi cea cu gât scurt, cilindric. Au fost găsite şi câteva tipuri de străchini cu marginea mai mult sau mai puţin aplecată către interior. Ca tipuri de ornamente sunt întâlnite frecvent motivele incizate ce constau din: linii parelele puţin adâncite, imbinate unghiular pe buza vasului cu gât înalt; linii paralele distanţate şi apropiate trasate mai adânc; şir de linii vălurite scurte şi adânci. Pe buza unor străchini a fost găsit motivul tipic hallstattian ce constă din caneluri paralele, plasate oblic. Caneluri de acest tip au fost plasate şi pe corpul unui vas realizat din pastă fină, de culoare cenuşie. Mortul M 4 a avut pe creştetul capului o diademă din argint compusă din 14 plăcuţe, de formă dreptunghiulară cu dimensiunile de 2,5 x 1,5 cm lucrate prin batere. Ele sunt ornamentate cu trei semisfere, înconjurate de mici proeminenţe executate în acelaşi mod, ce descriu în jurul lor un dreptunghi. În profil în dreptul M 2 a fost găsit un vas cu gura în jos, realizat din pastă semifină, lucrat la roată cu mult nisip. Cu deschidere largă, gât scurt şi buză răsfrântă oala este cu corpul bombat. In partea sa superioară, imediat sub linia gâtului şi până în apropierea maximei rotunjimi este ornamentat cu un motiv incizat, realizat din linii vălurite larg, paralele şi, uneori întretăiate. Încadrare culturală: Materialele găsite în punctele Daia parte şi Crăguieţ aparţin primei epoci a fierului, perioadei hallstattiene şi secolului IV. Sporadic, au fost semnalate materiale ce aparţin unei perioade medievale târzii. Mormintele descoperite în punctul Râpa galbenă, prin analogiile pe care diadema din argint le prezintă cu cele de acelaşi tip descoperite în aşezarea de la Cuptoare (com. Mehadia), au fost încadrate în secolele XII-XIV.