| Nume | Prenume | Rol | Instituție |
|---|---|---|---|
| Alexandrescu | Emilian | Muzeul Naţional de Istorie a României | |
| Păunescu | Alexandru | responsabil | Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan", Bucureşti |
În acest punct arheologul Mircea Munteanu a făcut mai multe sondaje în anii 1987, 1990 şi 1993 (1) Sondajul din 1995 a constat dintr-o secţiune de 10 x 1 m (SI/1995) unde a fost stabilită următoarea succesiune stratigrafică: 1 - Orizontul negru al solului actual gros de 0,40 - 0,56 m. 2 - Sol cenuşiu deschis granulat, gros de 0,40 - 0,60 m, care conţine fragmente ceramice din sec. IV p.Chr. 3 - Depozit ...loessoid gălbui-cenuşiu, prăfos gros de 0,30 - 0,60 m, cu pete calcaroase şi multe galerii de rozătoare reprezentând nivelul aurignacian. 4 - Depozit loessoid gălbui, prăfos, cu mici concreţiuni de calcar gros de 0,10 - 0,50 m, care este steril din punct de vedere arheologic. Limita inferioară a acestui depozit nu a fost atinsă deoarece s-a săpat doar până la adâncimea de 1,80 m. Inventarul litic provenit din SI/1995, cuprinde un număr de 31 de piese litice dintre care distingem un racloar simplu convex, un gratoar carenat atipic, o piesă cu encoche dublă şi trunchiere concavă, 3 lame (din care o lamă cu encoche, folosită ca racloar, o lamă fragmentară cu retuşe fine inverse). Prezenţa acestor tipuri de piese ne îngăduie să afirmăm că avem de-a face cu o locuire aurignaciană contemporană sau parţial contemporană cu altele din sudul Câmpiei Române cum ar fi cele de la Giurgiu - Malu Roşu, Cernica, Târgşoru Vechi - Curtea Domnească. (2) Importanţa cercetărilor din această aşezare rezidă şi în faptul că ea reprezintă în momentul de faţă prima staţiune aurignaciană din sud-estul Câmpiei Române săpată metodic.
