În perioada octombrie-noiembrie 2001, Institutul Român de Tracologie, reprezentat de Cristian Schuster şi Muzeul Judeţean "Teohari Antonescu", reprezentat de Traian Popa şi Florin Grofu, au continuat cercetările arheologice de la Mogoşeşti, inaugurate în anul 1988, reluate în 1993 şi continuate până în prezent. Campania din anul 2001 Amplasament Rezervaţia arheologică de la Mogoşeşti se a...flă situată la V de satul Mogoşeşti, fiind flancată la S de DJ 412 A, la E de gospodăriile sătenilor şi o râpă mai puţin pronunţată, la N de Lunca Argeşului, iar la V de o râpă adâncă ce separă acest promontoriu al terasei înalte (cca. 28 m) din dreapta Argeşului de un altul (cca. 31 m), care aparţine satului Varlaam, situat la aproximativ 50 m de Mogoşeşti. În campania arheologică a anului 2001 au continuat cercetările atât în punctul 1, cât şi în punctul 2 ("La Cimitir"). În primul punct au fost trasate două secţiuni: S. 25 (= S. 1/2001; dimensiuni: 10 x 2 m) şi S. 26 (= S. 2/2001; dimensiuni: 10 x 2 m), ambele orientate în direcţia NE-SV. Acestora li se adaugă patru casete, trasate pe malul promontoriului, având mai mult un caracter de control: C. 8 (= C. 1/2001; dimensiuni: 2,5 x 2 m), C. 9 (= C. 2/2001; dimensiuni: 3 x 1,5 m), C. 10 (= C. 3/2001; dimensiuni: 3 x 2 m), C. 11 (= C. 4/2001; dimensiuni: 2 x 1,5 m). Facem menţiunea că dimensiunile casetelor au fost condiţionate de următoarea situaţie: a) existenţa unui drum de ţară; b) a unei livezi de pomi fructiferi şi a unor arbuşti şi rădăcini care au aparţinut unor copaci de mari dimensiuni. În punctul 2 ("La Cimitir") au fost trasate două secţiuni: S. 3 (= S. 1/2001; dimensiuni: 10 x 2 m), S. 4 (= S. 2/2001; dimensiuni: 10 x 2 m). Spre deosebire de punctul 1, de unde provine cea mai mare parte a materialului arheologic recuperat, în punctul 2 au fost descoperite doar câteva fragmente de ceramică, care aparţin culturii Tei, la care se adaugă fragmentele de lipitură arsă, lucru care ne determină să concluzionăm că aici se află, cu aproximaţie, limita vestică a aşezării. Stratigrafia Cercetările din perimetrul suprafeţei S. 25 (= S. 1/2001) ne-au permis surprinderea unui strat de pământ vegetal, gros de 0,3/0,4 m, care conţine material arheologic din diverse epoci: feudalul timpuriu, getic şi hallstattian. Între -0,5/-0,8 m, materialul arheologic recuperat, cu mult mai substanţial în comparaţie cu primul strat, aparţine culturii Tei. Complexele arheologice cercetate În timpul investigaţiilor noastre, în suprafaţa S. 1 (= S. 25) din punctul 1, au fost descoperite urmele unei locuinţe de suprafaţă, notată de noi cu L 8 (= L 1/2001; dimensiuni: 2,8 x 2 m). Descoperită la o adâncime de -0,6/-0,7 m şi având o orientare NE-SV, locuinţa se caracterizează printr-un inventar relativ sărac: fragmente de lipitură arsă (cu urme de pari şi nuiele), fragmente de ceramică, o fusaiolă, fragmente dintr-o râşniţă şi dintr-un percutor din gresie şi un strat subţire de cenuşă. Tot în punctul 1, caseta C. 9 (= C. 2/2001) a fost surprinsă, începând cu adâncimea de -0,4 m, o groapă menajeră, al cărei fund coboară până la adâncimea de -1,1 m. Inventarul gropii se compune din următoarele materiale: vase întregibile, bucăţi mari de chirpici şi podină, două fusaiole tronconice, oase de animale (în special cal) şi foarte multă cenuşă. Materialul arheologic Piese litice Numărul pieselor litice recuperate este redus: două fragmente lame silex, fragmente dintr-un ciocan de granit, fragmente dintr-o râşniţă şi fragmente dintr-un topor de gresie. Obiecte de lut Au fost identificate trei fusaiole conice (una în S. 25 = S. 1/2001 şi două în C. 9 = C. 2/2001), o fusaiolă plată şi o rotiţă de car miniatural. Ceramica Această categorie de material arheologic reprezintă peste 70% din întregul lot recuperat. Ceramica de sorginte hallstattiană, de tip Basarabi este reprezentată de câteva fragmente de culoare neagră-cenuşie, având un decor executat cu măturica. Mult mai bine reprezentată este ceramica de tip Tei, care se clasifică în trei mari categorii: a) grosieră (75%); b) semifină (15%); c) fină (10%). Dintre vasele întregibile menţionăm: a) un vas de dimensiuni mijlocii, descoperit în caseta C. 2, ornamentat cu triunghiuri, linii incizate şi linii în zigzag. Vasul este de culoare neagră-cenuşie, bombat în zona mediană, are gâtul aproape cilindric, prezentând şi o toartă de mici dimensiuni; b) un vas de mici dimensiuni, de formă tronconică, descoperit tot în caseta C2; c) un picior de fructieră, ornamentat la buză cu triunghiuri, dispuse circular. La toate acestea se adaugă un mare număr de fragmente de buză, torţi şi funduri, sugerându-ne forme şi tipuri de vase variate. Pentru realizarea decorului au fost utilizate tehnici variate: în relief, prin adâncire şi prin împunsături succesive. Menţionăm următoarele tipuri de decor: brâuri alveolare simple şi duble, crestate, alveole formate prin adâncire, cercuri şi semicercuri, linii în zigzag, meandre, triunghiuri haşurate cu linii verticale şi oblice, "S"-uri culcate ş.a. Încadrarea cronologică Materialul arheologic identificat în campania arheologică din 2001 se circumscrie fazelor II şi III ale culturii Tei, dar am constat şi prezenţa unor elemente specifice fazei a IV a culturii menţionate.