Nume | Prenume | Rol | Instituție |
---|---|---|---|
Țeicu | Dumitru | Muzeul Banatului Montan, Reşiţa | |
Pascu | Ștefan | Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Cluj-Napoca |
A. "Şanţul Mic"; Fortificaţie medievală; sec.XV-XVI. Săpătură de salvare; acad. Ştefan Pascu, Dumitru Ţeicu. Fortificaţia a fost semnalată încă de la sf.sec.XIX, de către F. Milleker, care considera că aparţine epocii romane târzii. Scopul cercetării a fost acela de a lămuri planul fortificaţiei amplasate în intravilanul Mehadiei şi cronologia acesteia. S-a constatat astfel, existenţa pe malul râului Belareca,... la poalele dealului Grad (care de altfel adăposteşte o altă fortificaţie medievală din sec.XIV), a unei noi fortificaţii cu plan triunghiular care avea 3 turnuri - 2 rectangulare şi unul octogonal. Construcţiile moderne au deranjat şi demantelat în cea mai mare parte zidurile cetăţii. F. Milleker, Dolmagyarórszág regiseg léletek, II, 1895, p.45-46. Materialele se păstrează la Muzeul din Reşiţa. B. "Ulici"; biserică din zid şi necropolă; sec.XIV. Cercetări sistematice; Ştefan Matei, Dumitru Ţeicu. Cercetările din zona "Ulici", situată pe malul râului Belareca, la 2 km est de Mehadia, au vizat o aşezare medievală timpurie din sec.XII şi o biserică din zid. Biserica era compusă dintr-o navă cu dimensiunile de 10 m x 9,70 m şi un altar rectangular de 5,60 m x 7,30 m. Pe latura nordică a bisericii a fost ridicată o sacristie de 5 m x 6 m. În jurul bisericii au fost săpate 16 morminte orientate după ritul creştin. Inventarul funerar a fost modest, remarcându-se doar un inel sigilar ce avea gravată imaginea unui vultur bicefal. D. Ţeicu, Banatica, 12/1, 1993, p.238. Materialele sunt depozitate la Muzeul judeţean Caraş-Severin - Reşiţa.