S-au descoperit cinci complexe funerare: M1 – descoperit la adâncimea de 1,10 m, acoperit cu trei dale de piatră de mici dimensiuni, de formă neregulată şi un fragment de ţiglă antică. Probabil a fost un mormânt deranjat de intervenţii ulterioare (?) M2 – descoperit la adâncimea de -1,30 m, orientat E - V acoperit cu patru dale de piatră, cu formă aproximativ regulată. Sub ele se afla un schelet de copil, în... stare precară de conservare. Ca inventar, în zona capului, am descoperit o verigă-cercel din bronz din sârmă inegală ca grosime ce se subţiază spre capete; capetele sunt apropiate; diam. interior = 9 mm, diam. ext. = 13 mm cu capetele apropiate, o cruciuliţă din argint, aflată în zona gâtului, braţele foarte evazate amintesc de crucea de Malta, în partea superioară are o prelungire pentru agăţare cu dimensiunile: L = 16 mm şi l= 17 mm şi o cataramă, fără armătură, cu acul din argint iar inelul din bronz. Dimensiunile sunt: L: 24 mm, l: 13 mm. . M3 – descoperit la adâncimea de -1,20-1,30 m. Orientare E - V(creştină). Schelet de copil, fără inventar. M4 – descoperit la adâncimea de -1,50 m, acoperit cu pietre neregulate, fără inventar. Probabil era un mormânt deranjat de intervenţii ulterioare. M5 – Orientare E - V, descoperit la adâncimea de -2,50 m, acoperit cu 6 dale din piatră, relativ uniforme. La cap şi picioare, deasupra mormântului, se afla câte o dală de piatră aşezată în poziţie verticală. Scheletul de adult, cu o lungime de cca. 1,55 m, era foarte bine păstrat, oase masive, braţele întinse pe lângă corp, cu palmele adunate pe bazin. Ca inventar funerar, o cataramă din bronz cu armătură, descoperită în zona cotului braţului stâng. Inelul are forma ovală cu şa L: 45 mm, l: 26 mm. Armătura este rotundă, prinsă în trei nituri: diam. max. 34mm . Densitatea mare a mormintelor, cât şi inventarul funerar deosebit ne conduc spre ipoteza că ne aflăm în apropierea centrului necropolei romano-bizantine. Mormintele descoperite pot fi datate (cu titlul de ipoteză - conform inventarului funerar descoperit) la sfârşitul sec. V şi în secolul VI, mai probabil în perioada Anastasius (491-518) – Justinian (527-565).